Mirela Loșniță
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Ilie Bolojan aduce una dintre cele mai radicale schimbări din ultimii ani în sistemul de învățământ românesc. Conform primelor informații, elevii ar putea avea o zi școlară extinsă, de la ora 8:00 dimineața până la ora 17:00 după-amiaza. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme, care vizează eficientizarea, modernizarea și alinierea sistemului educațional la standardele europene.
Această modificare ar urma să fie aplicată treptat, începând cu un program pilot, în cadrul extinderii inițiativei „Școală după școală”. Scopul principal este de a oferi elevilor o zi completă de învățare structurată, care să includă atât orele obișnuite, cât și activități educaționale suplimentare, sprijin remedial și activități extracurriculare.
Școală de la 8:00 la 17:00 pentru toți elevii
Reforma nu vizează doar elevii, ci și cadrele didactice, pentru care programul de guvernare propune creșterea normei didactice. Aceasta va fi stabilită diferențiat, în funcție de ciclul de învățământ și mediul de desfășurare a activității – urban sau rural. În învățământul universitar, norma legală săptămânală ar urma să fie majorată de la 16 la 18 ore convenționale.
Oficialii din echipa premierului desemnat susțin că scopul este de a alinia sistemul de predare la practicile din alte state europene. Se dorește eliminarea discrepanțelor actuale și echilibrarea responsabilităților cadrelor didactice, în paralel cu creșterea calității actului educațional.
Un alt element important în planul de guvernare este revizuirea sistemului de burse. Guvernul Bolojan propune o „redimensionare” a burselor școlare, astfel încât să reflecte atât nevoile elevilor din familii defavorizate, cât și performanțele academice. Valoarea burselor ar putea fi raportată la salariul minim net pe economie, ceea ce ar însemna o ajustare a sumelor primite în funcție de evoluțiile economice.
Reforma urmărește și o mai clară diferențiere a tipurilor de burse – sociale, de merit, de excelență – pentru a încuraja atât echitatea, cât și competiția sănătoasă în mediul școlar.
În completarea măsurilor legate de programul extins, planul de guvernare include lansarea unor programe naționale pentru cantine școlare. Acestea vor fi dedicate în special școlilor din zonele defavorizate și vor avea scopul de a asigura o masă caldă zilnică pentru elevi.
Totodată, Guvernul intenționează să lanseze programe de învățare remedială, adresate elevilor care au dificultăți la materiile de bază. Aceste inițiative vor fi implementate după stabilizarea bugetară și vor beneficia de sprijin din partea autorităților locale și a mediului privat.
Programul de guvernare aduce în atenție și nevoia unei reforme profunde în educația din mediul rural
Se preconizează investiții în infrastructură, dotări și atragerea de cadre didactice prin stimulente suplimentare. Evaluarea standardizată a performanței profesorilor și formarea continuă sunt alte puncte esențiale în această direcție.
Pentru învățământul superior, Guvernul Bolojan ia în calcul comasarea sau desființarea unor universități considerate ineficiente. Scopul declarat este optimizarea resurselor și creșterea calității învățământului universitar. Măsura ar putea genera reacții controversate, însă susținătorii săi consideră că este necesară pentru a evita fragmentarea sistemului și pentru a sprijini centrele universitare performante.
Printre criteriile luate în calcul pentru eventualele comasări se numără numărul redus de studenți, lipsa performanței academice, problemele administrative și gradul scăzut de integrare în piața muncii a absolvenților.
