Vanatoru Andreea
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac
În spațiul politic sunt vehiculate deja mai multe scenarii privind componența noului Executiv, unele dintre acestea indicând posibile nume provenite din zona colaboratorilor și apropiaților foștilor președinți Traian Băsescu și Nicușor Dan. Discuțiile se concentrează în jurul ideii unui guvern construit pe competențe administrative și tehnice, mai degrabă decât pe negocieri politice tradiționale.
Desemnarea lui Eugen Tomac a venit după o perioadă de câteva zile de incertitudine, în care în spațiul public au circulat mai multe variante privind opțiunea finală a președintelui. Nu este clar dacă această întârziere a fost determinată de negocieri extinse cu formațiunile parlamentare pentru asigurarea susținerii necesare în Legislativ sau de ajustări de ultim moment ale formulei guvernamentale.
„Nu știu cu ce program va veni. Eugen Tomac, în principiu, este o persoană cu bun-simț, dar va trebui să vedem și ce-și propune Eugen Tomac să facă”, a declarat Vasilescu, conform România TV.
Până în acest moment, doar Partidul Social Democrat și-a exprimat sprijinul față de această variantă de guvern, poziție susținută inclusiv de lideri importanți ai formațiunii, precum Lia Olguța Vasilescu. Negocierile politice continuă, iar viitoarea structură a cabinetului rămâne în lucru, în așteptarea unei majorități parlamentare clare care să permită învestirea Executivului.
Chiar și în scenariul în care ar beneficia exclusiv de sprijinul PSD, viitorul Executiv condus de Eugen Tomac ar porni cu un total estimat de aproximativ 128 de voturi în Parlament, dacă toți aleșii social-democrați s-ar alinia acestei opțiuni. Pentru a obține învestirea Guvernului, ar fi însă necesare încă în jur de 105 voturi suplimentare, ceea ce face ca negocierile politice să fie decisive pentru viitorul cabinetului.
Cum va arăta noul cabinet vehiculat
Posibilele surse de sprijin sunt variate, cel puțin la nivel de discuții: o parte a USR, segmente din PNL — în special din zonele critice la adresa lui Ilie Bolojan — precum și câteva zeci de voturi din rândul parlamentarilor neafiliați ar putea înclina balanța. În același timp, UDMR rămâne rezervat în privința unei formule de guvern „tehnocrat” condus de Tomac. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a declarat că o decizie finală va fi luată abia după analiza atentă a programului de guvernare și a listei de miniștri propuse.
În spațiul public au început să circule și primele variante de componență guvernamentală. Printre numele vehiculate se regăsesc Adrian Papahagi pentru portofoliul Culturii, Cătălin Cîrstoiu pentru Ministerul Sănătății și Radu Burnete pentru funcția de vicepremier. O parte dintre aceste propuneri sunt asociate cu persoane din cercul politic și intelectual apropiat de fostul președinte Traian Băsescu, dar și de actualul președinte Nicușor Dan.
Analizele din zona politologică sugerează că această orientare reflectă o repoziționare a influenței prezidențiale spre zona de dreapta. Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că atât echipa prezidențială, cât și Nicușor Dan însuși au adoptat în ultima perioadă o direcție ideologică mai pronunțat conservatoare, ceea ce explică coerența din spatele desemnării lui Eugen Tomac.
În ceea ce privește numele vehiculate pentru ministere, Adrian Papahagi este descris ca un intelectual de orientare conservatoare, asociat de-a lungul timpului cu spațiul de dreapta și cunoscut pentru pozițiile sale publice constante. Cătălin Cîrstoiu revine în discuția publică după episodul din 2024, când a fost desemnat candidat comun PSD–PNL pentru Primăria Capitalei, retrăgându-se ulterior în urma unor controverse legate de activitatea sa medicală și administrativă.
Bogdan Glăvan ar putea fi propus Ministerul Finanțelor
Pentru zona economică, Bogdan Glăvan este menționat ca posibil nume pentru Ministerul Finanțelor, fiind caracterizat ca un economist cu viziuni puternic liberale, orientate spre piață. În același timp, Radu Burnete este vehiculat pentru poziția de vicepremier, fiind văzut ca o legătură directă cu mediul de afaceri și ca un garant al unei componente economice mai tehnocrate în viitorul cabinet.
La Ministerul Afacerilor Externe este avansat numele lui Luca Niculescu, diplomat cu experiență în relațiile internaționale și fost ambasador al României în Franța, cu un rol important în dosarele OCDE și cooperarea multilaterală. În zona apărării, Mihnea Motoc este unul dintre numele luate în calcul, având un parcurs diplomatic și guvernamental extins, inclusiv o experiență anterioară ca ministru al Apărării în perioada guvernului tehnocrat.
Pentru portofoliul Educației, în discuții apare Sorin Costreie, consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, ceea ce întărește ideea unui Executiv construit în jurul unei rețele de specialiști și apropiați ai Administrației Prezidențiale.
În ansamblu, structura vehiculată pentru Guvernul Tomac este una eterogenă, aflată la intersecția dintre tehnocrație, influențe politice și rețele de experți, iar viitorul său depinde în mod direct de capacitatea de a construi o majoritate parlamentară funcțională.
