Adelina C
În perioada Postului Mare, care în acest an se întinde de la 18 martie până pe 4 mai, creștinii se pregătesc spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului, un timp de reflecție și purificare atât sufletească, cât și trupească. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să urmeze o dietă restricționată, eliminând din alimentație produsele de origine animală. Însă, un subiect adesea discutat și care stârnește controverse este consumul de fructe de mare în această perioadă sacralizată.
Ce spun tradiția și clerul?
Conform învățăturilor ortodoxe, Postul Mare este marcat prin abținerea de la carne, produse lactate și, în unele zile, chiar și de la pește. Totuși, peștele este permis în anumite zile de dezlegare, ceea ce aduce în atenție întrebarea privind statutul fructelor de mare. Acestea, deși sunt animale marine și nu sunt incluse în categoria peștilor tradiționali, sunt adesea considerate acceptabile pentru consum în post de către o parte a comunității creștine.
Preotul Mihail Daniliu aduce clarificări importante, subliniind că fructele de mare sunt acceptate în dieta de post, contrar unor opinii care consideră că ar trebui evitate. El explică faptul că, deși acestea sunt denumite „fructe de mare”, sunt de fapt animale marine și, prin urmare, pot fi incluse în alimentația de post, conform adaptărilor moderne ale tradiției ortodoxe.
„Împrumutând o serie de tradiţii de la alte popoare ortodoxe, care şi-au adaptat rânduiala postului la condiţiile moderne, numeroşi credincioşi, ba chiar clerici, răspândesc falsa informaţie că în post nu se pot consuma fructe de mare.”, explică preotul.
Controverse în privința consumului fructelor de mare în post
Această interpretare a regulilor de post stârnește, însă, controverse. În timp ce unii credincioși și clerici sunt deschiși acceptării fructelor de mare ca parte a dietelor de post, alții rămân fermi în tradiția care exclude orice formă de carne, indiferent de proveniența sa. Preotul Daniliu menționează că această deschidere către fructele de mare reprezintă o adaptare la condițiile moderne și o împrumutare de la alte culturi ortodoxe, care au integrat aceste alimente în dieta de post fără a compromite spiritul său.
„Termenul de fructe de mare se foloseşte în vocabularul culinar de puţină vreme. În unele părţi ale lumii sunt numite roadele mării, o denumire care cred că se apropie foarte bine de adevăr.
Vasăzică fructele de mare nu reprezintă alimente vegetale, ci anumite specii de crustacee, moluşte – deci animale marine ori de apă dulce, folosite în alimentaţie.”, preotul Mihail Daniliu.
Decizia de a include fructele de mare în alimentația de post rămâne una personală, influențată atât de interpretarea tradițiilor, cât și de îndrumările spirituale individuale. Important este ca fiecare credincios să găsească un echilibru care respectă spiritul Postului Mare, concentrându-se pe pregătirea interioară pentru sărbătoarea Învierii. Astfel, indiferent de alegerea alimentară, esența postului rămâne una de reflecție spirituală, purificare și apropiere de divin.
