Grigore Madalina
Noua lege a salarizării din sectorul public a ajuns într-o etapă avansată a negocierilor, iar unele dintre cele mai importante schimbări vizează angajații din Sănătate și Educație. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că forma actuală a proiectului este mai avantajoasă decât varianta discutată în luna iulie și că un număr mare de salariați ar putea beneficia de majorări.
Potrivit ministrului, în Sănătate peste 75% dintre angajați ar urma să intre pe creștere salarială, în timp ce pentru Educație sunt analizate modificări importante privind plata cu ora, indemnizația de dirigenție și poziționarea salariului profesorului debutant în noua grilă.
Peste 75% dintre angajații din Sănătate ar putea primi salarii mai mari
Dragoș Pîslaru a explicat că negocierile cu reprezentanții sindicatelor au dus la modificarea variantei inițiale a legii, iar calculele actualizate indică o situație mai favorabilă pentru personalul din sistemul sanitar.
„În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie”, a declarat ministrul interimar al Muncii.
Acesta susține că mai mult de trei sferturi dintre salariații din familia ocupațională Sănătate ar putea beneficia de creșteri.
„Vestea bună pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Pentru o parte dintre angajații care nu ar intra direct în zona de majorare sunt analizate soluții de compensare.
Schimbări importante și pentru profesori
Educația reprezintă un alt domeniu în care autoritățile încearcă să corecteze diferențele și nemulțumirile acumulate în ultimii ani.
Ministrul Muncii a amintit promisiunea făcută în urma grevei profesorilor din 2023, atunci când s-a discutat despre raportarea salariului profesorului debutant din învățământul preuniversitar la salariul mediu brut pe economie.
Implementarea imediată a acestei măsuri ar presupune însă un efort bugetar considerabil.
„Evident, în construcția noastră și cu bugetul pe care l-am avut, nu am putut pune pe masă o astfel de alocare pentru că costa prea mult și pentru 2027 nu am avut aceste resurse”, a explicat Pîslaru.
În aceste condiții, varianta analizată este ca majorarea să poată fi aplicată începând cu anul 2028.
„Ce încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028”, a adăugat ministrul.
Plata cu ora în Educație ar putea crește aproape de două ori
Una dintre modificările importante aflate în discuție privește plata cu ora pentru profesori.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, propunerea Ministerului Educației ar presupune o creștere consistentă.
„Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Măsura ar avea rolul de a face din nou atractivă plata cu ora și de a facilita ocuparea unor posturi pentru care există dificultăți de recrutare.
Ministrul a subliniat că nu este vorba despre o măsură care trebuie prezentată drept un bonus excepțional, ci despre o corectare a unor probleme reclamate de oamenii din sistem.
„Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector”, a precizat acesta.
Indemnizația de dirigenție ar putea fi diferențiată
Noua variantă a legii salarizării conține și modificări privind indemnizația acordată profesorilor diriginți.
Potrivit ministrului, aceasta ar urma să fie diferențiată și să se situeze între 10% și 20%.
Schimbarea face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri prin care autoritățile încearcă să răspundă punctual problemelor semnalate de angajații din Educație.
Negocierile nu sunt însă finalizate, iar forma definitivă a legii va depinde de acordul politic și de rezultatul discuțiilor cu reprezentanții sindicatelor.
Discuțiile cu sindicatele din Sănătate, aproape de un acord
Dragoș Pîslaru a declarat că negocierile purtate cu sindicatele din sectorul sanitar au fost constructive și că există premise pentru atingerea unui acord.
„Nu aș vrea să vorbesc în numele sindicatelor. Eu aș vrea să apreciez că sindicatele din Sănătate (…) s-au întors și am avut niște discuții fructuoase, din punctul meu de vedere”, a spus ministrul.
Acesta consideră că, în ceea ce privește Sănătatea, discuțiile sunt într-o fază foarte avansată.
„Cred că în domeniul de Sănătate suntem aproape de a avea un acord”, a mai declarat Dragoș Pîslaru.
Legea depinde acum de acordul liderilor politici
După negocierile tehnice și discuțiile cu sindicatele, următorul pas important este obținerea unui consens la nivel politic.
Ministrul Muncii spune că discuțiile purtate până acum cu partidele au fost mai constructive decât a părut din declarațiile apărute în spațiul public.
„Apreciez faptul că reprezentanții partidelor, întâlnirile de la Cotroceni, au avut o atitudine proactivă, deci nu au fost contre sau lucruri care să creeze tensiune”, a declarat Pîslaru.
Acesta a subliniat însă că un acord politic nu poate fi obținut fără acceptarea socială a reformei, în special în sectoarele cele mai sensibile.
Educația și Sănătatea au fost astfel în centrul ultimelor negocieri.
Peste două treimi dintre bugetari ar putea beneficia de creșteri
Dincolo de cele două domenii, proiectul noii legi a salarizării vizează întregul sector public.
Potrivit calculelor prezentate de ministrul Muncii, peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public ar putea beneficia de creșteri salariale.
„Legea chiar face bine și asta înseamnă că peste două treimi din cei peste 1.200.000 de angajați din sectorul public ar beneficia de creșteri și am corecta o serie întreagă de inechități structurale”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Noua lege a salarizării este importantă și în contextul jaloanelor asumate prin PNRR, ministrul menționând o miză de aproximativ 770 de milioane de euro.
Forma finală a proiectului urmează însă să depindă de negocierile politice și de acordul asupra modificărilor propuse pentru principalele familii ocupaționale.
