Georgescu Dragos
Un proiect de lege depus recent în Parlamentul României propune o modificare esențială în Codul civil: soția va putea păstra numele purtat în timpul căsătoriei fără a mai fi necesar consimțământul soțului. Inițiativa, susținută de parlamentari ai USR și PNL, are scopul de a elimina birocrația inutilă, de a simplifica procedurile de divorț și de a oferi femeilor dreptul de a-și menține identitatea și legătura cu familia.
Se schimbă codul civil. Ce poate să facă soția fără consimțământul soțului în cazul unui divorț
Propunerea vine ca reacție la numeroasele cazuri în care femeile care doreau să păstreze numele din timpul căsătoriei au fost nevoite să obțină acordul fostului soț, chiar și atunci când relația dintre cei doi se încheiase definitiv. Proiectul urmărește să elimine această constrângere, considerată de inițiatori „o reminiscență a unei epoci depășite”.
În prezent, legislația românească prevede că, după un divorț, păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei se poate face doar cu acordul celuilalt soț. Dacă partenerul refuză, persoana interesată trebuie să se adreseze instanței de judecată și să dovedească „motive temeinice” pentru menținerea numelui. Această procedură birocratică poate dura luni de zile, implicând costuri suplimentare, drumuri și stres emoțional.
Proiectul depus de parlamentarii USR și PNL elimină complet această etapă, oferind libertate individuală fiecărei persoane de a decide ce nume dorește să poarte după divorț, fără condiționare sau presiune.
O măsură care reduce birocrația și costurile administrative
În comunicatul transmis de USR, inițiatorii subliniază că modificarea propusă va elimina numeroase proceduri birocratice care îngreunează viața cetățenilor.
„Dacă îşi vor putea păstra numele şi nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-şi schimbe toate documentele – cartea de identitate, paşaportul, permisul de conducere, semnăturile electronice, abonamentele sau cardurile bancare. În plus, în cazul în care există copii, mamele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceştia, ceea ce înseamnă mai puţine complicaţii la şcoală, spital, vamă sau în alte situaţii cotidiene”, precizează USR.
Astfel, legea ar avea un efect direct asupra simplificării relației dintre cetățean și administrație. În plus, inițiatorii consideră că această modificare va reduce presiunea asupra instanțelor, deoarece nu va mai fi necesară deschiderea de procese pentru un drept elementar: acela de a păstra numele.
Eliminarea unei surse de abuz emoțional și financiar
Un alt aspect important evidențiat de autorii proiectului este eliminarea situațiilor în care fostul soț folosește consimțământul ca mijloc de presiune sau șantaj. În prezent, există cazuri în care unii bărbați refuză acordul doar pentru a provoca dificultăți fostei partenere, cerând bani, favoruri sau alte concesii pentru a-și da semnătura.
„Prin eliminarea obligativității acordului, punem capăt unei practici injuste care, în unele situații, a fost transformată într-un instrument de umilire sau constrângere. Fiecare persoană are dreptul să-și păstreze numele și identitatea, fără să depindă de voința altcuiva”, explică reprezentanții USR.
De asemenea, această schimbare va facilita și procedurile de divorț la notar sau la ofițerul stării civile, care, potrivit Codului civil actual, sunt posibile doar dacă soții se înțeleg asupra numelui purtat după divorț. Odată eliminată această condiție, procesul va deveni mai rapid, mai puțin costisitor și mai puțin tensionat.
Impactul pozitiv pentru românii din diaspora
Inițiatorii proiectului au evidențiat și impactul pozitiv asupra românilor care trăiesc în străinătate, mulți dintre ei confruntându-se cu situații absurde din cauza diferențelor legislative.
În multe state europene, păstrarea numelui după divorț este o decizie personală, independentă de consimțământul fostului soț. Cu toate acestea, atunci când acești români solicită recunoașterea divorțului în România, autoritățile le cer acordul partenerului pentru a valida dreptul de a menține numele.
Deputatul Iulian Lorincz (USR), unul dintre semnatarii proiectului, a declarat că noua lege ar elimina aceste neconcordanțe:
„Prin această iniţiativă legislativă dorim să eliminăm o procedură învechită, care pune o povară suplimentară pe cetăţeni. Mai ales pentru românii din diaspora, care se confruntă cu dificultăţi şi pierd ore întregi pentru a obţine un simplu drept – păstrarea numelui după divorţ. Este o măsură de normalitate europeană.”
Astfel, legea va aduce România în linie cu legislația modernă din alte țări ale Uniunii Europene, unde drepturile individuale ale persoanei prevalează asupra acordurilor dintre foștii soți.
Cum arată reglementarea actuală din Codul civil
În forma actuală, Codul civil românesc prevede că:
După divorț, unul dintre soți poate păstra numele purtat în timpul căsătoriei doar cu acordul celuilalt soț;
În lipsa acestui acord, menținerea numelui poate fi obținută numai prin hotărâre judecătorească, dacă sunt prezentate motive întemeiate (de exemplu, interesul copiilor minori sau reputația profesională);
De asemenea, soții pot divorța la notar sau la ofițerul stării civile doar dacă există consens privind numele pe care îl vor purta după divorț.
Aceste condiții au fost criticate de ani buni de organizațiile civice și de juriști, care le consideră discriminatorii și nealiniate la principiile egalității între sexe.
Ce schimbări propune noua lege
Proiectul de modificare a Codului civil propune ca fiecare persoană să aibă dreptul de a decide singură asupra numelui pe care îl va purta după divorț, fără să mai fie nevoie de acordul fostului partener.
Noua reglementare ar urma să stipuleze clar că:
Dreptul de a păstra numele din timpul căsătoriei este individual, nu condiționat;
Divorțurile la notar și la starea civilă nu vor mai fi blocate din cauza lipsei de consens asupra numelui;
Procedurile administrative post-divorț vor fi simplificate, fără nevoia de reemitere a documentelor oficiale, dacă persoana își păstrează numele;
Instanțele vor fi degrevate de mii de cauze anuale generate de acest tip de dispute.
Această modificare, aparent minoră, ar avea consecințe majore asupra simplificării procedurilor și ar marca o evoluție importantă în legislația românească privind egalitatea de gen.
Argumentele inițiatorilor: un pas spre normalitate
Pentru inițiatorii proiectului, această lege reprezintă nu doar o simplificare birocratică, ci o recunoaștere a dreptului la demnitate și identitate.
„Este o formă de respect față de persoană. Fiecare femeie are dreptul să decidă cum se identifică în societate. Nu este normal ca, după un divorț, să depindă de acordul cuiva pentru a-și păstra numele pe care l-a purtat ani la rând și cu care este cunoscută profesional, social sau familial”, a explicat Pollyanna Hangan.
Aceasta a mai precizat că, în multe cazuri, femeile aleg să-și păstreze numele de familie pentru a avea același nume cu copiii lor, iar actuala lege le obligă să treacă printr-un proces birocratic inutil.
