Cristina Cohuț
Pe 23 aprilie 2025, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, o zi cu cruce roșie în calendar și cu o însemnătate aparte pentru tradiția românească. În această zi, este obiceiul să se dea de pomană pentru sufletele celor adormiți, însă nu orice aliment este potrivit. Sărbătoarea are loc în Săptămâna Luminată, motiv pentru care regulile privind pachetele de pomană diferă față de alte zile din calendarul ortodox. Iată ce trebuie să conțină pachetele și ce NU este recomandat să incluzi în ele.
Ziua Sfântului Gheorghe – o sărbătoare plină de semnificații
Sfântul Gheorghe este cunoscut în tradiția ortodoxă drept purtătorul de biruință și este unul dintre cei mai cinstiți sfinți ai creștinismului. Ziua sa este marcată în fiecare an pe 23 aprilie și este considerată un moment deosebit de important pentru rugăciune, binecuvântare și împărțirea milei creștine.
Această dată, aflată imediat după Paște, cade în perioada Săptămânii Luminate, considerată una dintre cele mai curate și luminoase din întregul an bisericesc. În această săptămână, slujbele sunt însoțite de cântări pascale, iar ușile altarelor rămân deschise – simbol al biruinței vieții asupra morții.
Credincioșii care îl cinstesc pe Sfântul Gheorghe aleg să ofere pomană, pentru sufletele celor plecați dintre noi, dar și ca semn de mulțumire pentru binecuvântările primite. Obiceiul este puternic înrădăcinat în zonele rurale, dar și în orașele mari, unde bisericile organizează slujbe speciale în cinstea sfântului martir.
Ce ar trebui să conțină pachetele date de pomană
În ziua de 23 aprilie, creștinii obișnuiesc să pregătească pachete de pomană, care sunt oferite după slujba de la biserică. Acestea nu trebuie să fie bogate sau extravagante, ci gândite cu respect și smerenie. Pachetele sunt destinate, în primul rând, persoanelor nevoiașe, vârstnicilor singuri sau vecinilor aflați în suferință.
Fiind în Săptămâna Luminată, pachetele trebuie să reflecte spiritul sărbătorii pascale, fără să includă elemente de doliu sau post.
Recomandările tradiționale includ următoarele:
- Pâine sau colăcei – simbol al vieții și binecuvântării;
- Ouă roșii – oul roșu este considerat semn al învierii și al sângelui Mântuitorului;
- Sarmale – preparat tradițional asociat cu mesele de sărbătoare;
- Cozonac – desert pascal oferit în semn de belșug;
- Pască – simbol al jertfei și învierii lui Hristos;
- Friptură de miel – în cazul în care se dorește o masă completă;
- Vin roșu – în unele zone se oferă câte o sticlă mică, în amintirea Sângelui Domnului;
- Fructe proaspete – banane, mere sau portocale, ușor de transportat și consumat.
Toate alimentele trebuie să fie gătite sau ambalate igienic, așezate în pungi curate sau în recipiente care pot fi transportate ușor. De asemenea, se obișnuiește ca în pachete să fie puse și lumânări aprinse, un mic prosop sau batistă, și uneori o icoană de hârtie, pentru ca pachetul să fie complet din punct de vedere religios, relatează FANATIK.
Ce NU trebuie să incluzi în pachetele de Sfântul Gheorghe
Deoarece sărbătoarea are loc în Săptămâna Luminată, există câteva interdicții clare în privința conținutului pachetelor. Cel mai important aspect este că NU se oferă colivă în această zi. Coliva este un simbol al morții și este rezervată parastaselor din afara săptămânii pascale.
De asemenea, nu este recomandat:
- să se ofere alimente de post, deoarece zilele de miercuri și vineri din această săptămână sunt zile de „harți” – adică nu se ține post;
- să se includă dulciuri în exces de tip industrial – pachetele trebuie să conțină alimente făcute în casă sau alese cu grijă;
- să se dea alimente alterabile – lactate sau preparate fără ambalaj, care se pot strica rapid;
- să se includă obiecte personale uzate sau care pot jigni persoana care primește pomana.
Gestul de a da pomană trebuie să fie unul de demnitate și compasiune, iar fiecare detaliu al pachetului trebuie gândit cu grijă și dragoste.
Cine a fost Sfântul Gheorghe și de ce este atât de iubit
Sfântul Gheorghe a trăit în secolul al III-lea și este considerat un mare mucenic al Bisericii. Născut în Cappadocia, într-o familie creștină, a fost ofițer în armata romană. Când împăratul Dioclețian a început prigoana împotriva creștinilor, Gheorghe nu doar că a refuzat să își ascundă credința, ci a mărturisit-o cu tărie în fața autorităților.
Pentru acest act de curaj, a fost supus la chinuri groaznice și, în cele din urmă, decapitat. Moartea sa a avut loc în jurul anului 303, iar credința lui fermă l-a transformat într-un simbol al biruinței binelui asupra răului.
Este considerat ocrotitorul ostașilor, dar și al păstorilor, al animalelor și al naturii care renaște primăvara. În România, mii de oameni poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia, iar sărbătoarea este una dintre cele mai mari din calendarul ortodox.
Legenda Sfântului Gheorghe și balaurul
Una dintre cele mai cunoscute legende despre Sfântul Gheorghe este cea în care înfruntă un balaur. Povestea spune că într-un oraș numit Silena, un balaur înfiorător ieșea din lac și teroriza locuitorii. Pentru a-i potoli furia, oamenii îi ofereau animale, apoi copii, aleși prin tragere la sorți.
Într-o zi, a venit rândul fiicei regelui să fie jertfită. Tocmai când era dusă la lac, a apărut Sfântul Gheorghe, călare pe calul său alb. Acesta s-a rugat, a înfipt sulița în gâtul fiarei și a salvat fata. A cerut ca orașul să se boteze în numele lui Hristos, iar locuitorii au primit credința creștină.
Această legendă simbolizează lupta spirituală împotriva răului și a fost pictată și reprezentată în numeroase biserici din România și din lume.
Ziua de 23 aprilie este o ocazie de rugăciune, milostenie și reflecție asupra binelui pe care îl putem face celor din jur. A da de pomană de Sfântul Gheorghe înseamnă a oferi cu sufletul deschis, fără ostentație, dar cu grijă și bunăvoință. Fiecare pachet oferit în această zi are valoarea unui gest sfânt – un pas spre curățirea inimii și apropierea de Dumnezeu. În Săptămâna Luminată, lumina Învierii se transmite și prin pâinea dăruită, oul roșu împărțit sau cozonacul pus în taină în mâinile celor nevoiași.
