Saghin Sabrina
Moartea subită a omului de afaceri Silviu Prigoană, pe 12 noiembrie 2024, a adus multă tristețe, dar și numeroase controverse. La doar două zile după ce și-a pierdut viața în urma unui atac de cord, fostul politician a devenit subiectul unui proces înregistrat la Judecătoria Gherla.
De parcă acest episod nu era suficient de tulburător, familia lui Prigoană se confruntă acum cu tensiuni legate de moștenire, în care minorii din familia afaceristului sunt implicați. Între procese judiciare și conflicte familiale, povestea lasă în urmă o serie de întrebări legate de viața tumultuoasă a fostului politician și afacerist.
Silviu Prigoană, dat în judecată la două zile după deces
Silviu Prigoană, cunoscut pentru activitatea sa politică și afacerile controversate, a murit la vârsta de 60 de ani în Bran, unde se afla la masă cu prietenii. Atacul de cord i-a fost fatal, în ciuda eforturilor medicilor de a-l resuscita. Însă liniștea eternă a fostului afacerist a fost perturbată rapid de un proces inițiat pe 14 noiembrie, conform Portalului Instanțelor de Judecată.
Procesul, intentat de o companie de energie, are ca obiect o cerere de valoare redusă, sugerând că disputa ar putea fi legată de neplata unor servicii. Suma nu pare să fie una semnificativă, dar situația juridică este complicată de decesul pârâtului. Conform legii, în astfel de cazuri, moștenitorii legali pot fi chemați în instanță pentru a răspunde obligațiilor financiare ale defunctului.
Primul termen al procesului este stabilit pentru 6 martie, dată la care judecătorii vor decide cum să procedeze cu acest dosar. Este de așteptat ca moștenitorii să fie implicați în soluționarea litigiului. Totuși, acest caz scoate la lumină complexitatea problemelor financiare pe care le pot moșteni urmașii unei persoane publice.
Conflict pe moștenire
Pe lângă provocările juridice, moartea lui Silviu Prigoană a declanșat și un conflict familial de proporții. Adriana Bahmuțeanu, fosta soție a afaceristului, a declarat că nu i s-a permis să-și ia băieții acasă după decesul tatălui lor. Ea susține că frații mai mari ai copiilor încearcă să-i influențeze pe aceștia în legătură cu succesiunea averii.
Bahmuțeanu a acuzat că cei doi frați mai mari ar fi încercat să deschidă succesiunea în avantajul lor, încercând să devină administratori ai averii lăsate de Prigoană. Potrivit declarațiilor făcute la B1 TV, frații au fost îndrumați greșit de un avocat, care le-ar fi sugerat să preia reprezentarea minorilor în fața notarului.
„Miza era să deschidă ei succesiunea, nu eu, pentru că în felul acesta s-au gândit ei că ar putea să-i reprezinte pe minori în fața notarului și să devină administratorii a ceea ce a mai rămas de pe urma lui Silviu Prigoană. Nu ar fi riscat niciun notar, dar avocatul i-a învățat prost. Notarul nu s-ar fi riscat, dar avocatul le-a spus inclusiv copiilor și m-au sunat copiii și mi-au spus: ‘Vreau să ne reprezinte la notar frații mai mari, nu tu’”, a declarat Adriana Bahmuțeanu.
Disputa pe moștenire relevă complexitatea relațiilor de familie și presiunile financiare care pot apărea în astfel de situații. Averea lui Silviu Prigoană, deși nu este public evaluată, pare să fi devenit o sursă de conflict între membrii familiei, iar tensiunile continuă să crească.
Cazul Silviu Prigoană ilustrează dificultățile juridice și familiale care pot apărea în urma decesului unei persoane publice. De la procese neașteptate pentru datorii minore până la conflicte intense pentru moștenire, povestea reflectă impactul pe care averea și statutul îl pot avea asupra celor rămași în urmă.
Pentru familia lui Prigoană, perioada de doliu este umbrită de aceste probleme, iar viitorul succesiunii rămâne incert. Moștenitorii legali vor trebui să facă față atât responsabilităților financiare, cât și provocărilor legate de păstrarea armoniei familiale.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, dar povestea subliniază încă o dată importanța planificării succesiunii și a comunicării în cadrul familiei, pentru a preveni astfel de situații dificile.
