Solstițiul de vară -cea mai lungă zi din an. Ce nu e bine să faci azi?

Ziua de 21 iunie este cea mai lungă a anului 2019. Aceasta marchează debutul verii astronomice. Acesta este un moment semnificativ al anului. Solstițiul de vară este de obicei asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Solstițiul de vară marchiază cea mai lungă zi a anului și începutul verii astronomoce. De obicei solstițiul are loc în data de 21 iunie și 20 iunie în anii bisecți.

Citește și: Adidas și-a pierdut legendara marcă cu trei linii paralele

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Acesta este momentul solstiţiului de vară. acum începe vara astronomică.

Pământul se învârte în jurul Soarelui pe tot parcursul anului, dar și în timpul zilei axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu. ea este înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru cineva care privește de pe Pământ, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii. Aceasta se modifică cu aproximativ 1° pe zi. Atunci planul eclipticii este înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc. El descrie mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Solstițiul de vară -cea mai lungă zi din an. Ce e bine să faci azi?

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an. Adică respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an. La latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească. Acest lucru se va întâmpla până la data de 21 decembrie, la solstițiul de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

În tradiția populară din toată lumea, solstițiul marchiază noi începuturi. Acesta se sărbătorește cu gratare, picniciri și petreceri în aier liber.

În vechime, solstiţiul de vară se folosea pentru a calcula momentele importante din an în ceea ce privește agricultura. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea. Aceasta fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor. În zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

în România azi se sărbătoresc Sânzienele. Sărbătoarea de azi se mai numește și amuțitul cucului. Cucul cântă doar trei luni pe an. Acesta se oprește din cântat în ziua solstițiului.

Citește și: Trei internaţionali români sunt în echipa ideală de la Euro 2019