Georgescu Dragos
Sondajele electorale devin din ce în ce mai importante în peisajul politic actual, mai ales în contextul unei competiții prezidențiale în care surprizele nu contenesc să apară. Un studiu recent realizat de ARA Public Opinion, la comanda Antena 3 CNN, arată în ce direcție s-ar putea redistribui voturile obținute de candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu, după ce acesta a fost eliminat din cursa pentru Palatul Cotroceni.
SONDAJ Pe cine vor alege la alegeri votanți lui Călin Georgescu
Cu toate că scrutinul din 24 noiembrie 2024 a adus un rezultat neașteptat pentru Georgescu — peste 2,1 milioane de voturi în primul tur — intențiile de vot ale susținătorilor săi pentru turul al doilea sunt departe de a fi omogene. Sondajul, desfășurat în perioada 9-13 aprilie 2025, pe un eșantion de 1.115 respondenți, scoate în evidență o realitate electorală fragmentată și greu de anticipat.
Potrivit datelor, doar 37% dintre cei care l-au susținut pe Călin Georgescu în primul tur declară că ar vota cu liderul AUR, George Simion, în turul secund. În ciuda retoricii similare și a poziționării ideologice apropiate, Simion nu a reușit să capteze în totalitate electoratul ultraconservator atras de discursul naționalist și anti-sistem al lui Georgescu.
Alți candidați beneficiază, în schimb, de o parte din această redistribuire: 5% dintre votanții lui Georgescu ar opta pentru Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare, în timp ce 4% și-ar muta sprijinul către fostul premier Victor Ponta. Lavinia Șandru, candidata PUSL, ar atrage doar 1% dintre aceștia.
Cu toate acestea, cifrele arată o realitate alarmantă pentru strategiile politice: 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși, iar alți 41% au evitat să răspundă sau nu știu ce vor vota. Această masă de alegători, care însumează mai bine de jumătate din electoratul lui Georgescu, poate influența decisiv rezultatul final.
Interesant este faptul că, deși nu va participa în turul doi, Călin Georgescu rămâne un reper pentru o parte semnificativă a electoratului. Întrebați ce ar face dacă Georgescu ar candida din nou, 25% dintre respondenți au afirmat că l-ar vota fără ezitare. Acest lucru indică o loialitate personalizată față de figura sa, nu doar față de ideologia pe care o promovează.
În schimb, 67% dintre participanți la sondaj spun că nu i-ar mai acorda încrederea, în timp ce 9% nu au știut sau nu au dorit să ofere un răspuns. Așadar, Călin Georgescu rămâne o figură influentă în peisajul politic, dar nu suficient de puternică pentru a-și transfera fără rest susținerea către alt candidat.
Câți oameni vor merge la vot
Datele sondajului reflectă și un tablou nuanțat al intenției de participare la vot în turul al doilea, programat pentru luna mai. Doar 57% dintre respondenți spun că sunt siguri că vor merge la urne. Alți 19% declară că nu vor vota, iar 24% se declară nehotărâți.
Această incertitudine privind prezența la urne se corelează cu gradul ridicat de indecizie privind alegerea finală. Practic, aproape unul din doi alegători nu este pe deplin hotărât în privința participării sau a opțiunii de vot. Acest fenomen complică strategiile de campanie și crește miza confruntării finale.
În lipsa unui candidat cu un sprijin clar conturat, votul negativ și mobilizarea ultimului moment ar putea fi decisive. De altfel, această incertitudine este alimentată și de contextul general de neîncredere în clasa politică și de sentimentul că niciun candidat nu răspunde în mod autentic așteptărilor alegătorilor radicalizați de discursuri alternative.
Tinerii, motorul ascensiunii lui Georgescu
Un detaliu interesant din sondaj vizează structura de vârstă a electoratului lui Călin Georgescu. Aproximativ 31% dintre votanții săi au între 18 și 24 de ani, o categorie denumită adesea „generația TikTok”. Acești tineri, născuți în era rețelelor sociale, au demonstrat o capacitate remarcabilă de mobilizare și influență electorală.
Prezența lor majoritară în rândul susținătorilor lui Georgescu explică parțial rezultatul surprinzător obținut de acesta în primul tur. De asemenea, acest segment de electorat este considerat cel mai volatil și cel mai sensibil la mesaje emoționale, conspiraționiste sau anti-sistem.
Cu toate acestea, loialitatea generației tinere nu este una stabilă. Fluctuațiile de opinie sunt frecvente, iar apetitul pentru noutate și discursuri radicale îi poate împinge în orice direcție. Astfel, atragerea acestui electorat devine o provocare majoră pentru candidații rămași în cursă.
Tabloul general configurat de sondajul ARA Public Opinion indică o cursă electorală extrem de strânsă și imprevizibilă. Deși George Simion pare favorit în rândul electoratului lui Georgescu, procentul de 37% este departe de a fi suficient pentru o victorie sigură.
Faptul că 53% dintre alegătorii lui Georgescu fie sunt indeciși, fie refuză să răspundă, arată o lipsă profundă de încredere în oferta politică disponibilă. Acești alegători reprezintă cheia turului doi, iar campaniile de comunicare din perioada următoare vor trebui să se concentreze pe acest segment nehotărât.
Pe de altă parte, diferențele ideologice dintre candidații rămași în cursă, precum Crin Antonescu și Victor Ponta, oferă alegătorilor lui Georgescu puține opțiuni compatibile cu valorile lor. Acest lucru face ca absenteismul sau votul de protest să fie opțiuni la fel de probabile.
În lipsa unei figuri care să concentreze sprijinul electoratului radical și tânăr, turul al doilea se anunță mai degrabă o confruntare între aparatul politic tradițional și o opoziție slab structurată, în ciuda potențialului mediatic.
În concluzie, sondajul confirmă că Călin Georgescu a reușit să deschidă o breșă importantă în electoratul tânăr și nemulțumit, dar această breșă nu garantează transferul automat de susținere către un alt lider. Pentru George Simion, provocarea este să transforme simpatiile izolate în capital electoral solid, într-un peisaj dominat de incertitudine și lipsă de entuziasm.
Strategiile de mobilizare vor fi esențiale în săptămânile următoare. Nu doar mesajele, ci și capacitatea de a înțelege dinamica unei generații imprevizibile vor decide soarta alegerilor prezidențiale din mai 2025.
