Saghin Sabrina
Negocierile pentru pace între Ucraina și Rusia intră într-o etapă delicată, după ce administrația Trump a propus un armistițiu care implică recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia și o renunțare explicită la aderarea Ucrainei la NATO. Propunerea, discutată recent la Paris și așteptată să fie reluată miercuri la Londra, vine într-un moment în care presiunea internațională asupra Kievului este tot mai mare.
Ucraina, aflată într-o poziție delicată, trebuie să decidă dacă acceptă un compromis care ar putea aduce pacea, dar cu costuri strategice majore. În acest context, reacțiile liderilor internaționali sunt atent monitorizate, iar evoluțiile din următoarele zile ar putea schimba cursul războiului început în 2022.
SUA insistă pentru un acord de pace cu concesii dureroase
Administrația Trump a lansat o inițiativă diplomatică controversată, propunând Ucrainei un acord de armistițiu care include concesii majore către Rusia. Conform informațiilor apărute în Wall Street Journal și confirmate de oficiali occidentali, SUA sugerează recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia, în 2014, și promisiunea că Ucraina nu va mai urmări aderarea la NATO.
Oficialii americani de rang înalt, printre care emisarul special Keith Kellog și consilierul Steve Witkoff, au prezentat aceste propuneri la Paris pe 17 aprilie, în cadrul unor discuții cu reprezentanți ucraineni și europeni. Reuniunea a fost considerată o premieră în acest format, dar nu a dus la un progres major.
Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că o delegație oficială din Kiev se va deplasa la Londra pentru a continua discuțiile. Din echipă fac parte Andri Iermak (șeful administrației prezidențiale), Pavlo Palisa (adjunctul său), Andri Sibiha (ministrul de externe) și Rustem Umerov (ministrul apărării).
În paralel, Vladimir Putin a transmis indirect un semnal de disponibilitate pentru un armistițiu, oferind, potrivit Financial Times, oprirea invaziei pe actuala linie a frontului. Oferta ar fi fost prezentată într-o întâlnire privată între Putin și emisarul american Steve Witkoff la Sankt Petersburg.
Negocieri sub presiune și temeri de abandon
Atmosfera negocierilor este tensionată. Administrația Trump a avertizat că ar putea renunța la eforturile de mediere dacă nu se obține un progres semnificativ în zilele următoare. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat după discuțiile de la Paris că Washingtonul nu va continua „negocieri fără finalitate”.
În acest timp, Ucraina menține o poziție fermă: refuză să recunoască oficial pierderea teritoriilor sale, iar dorința de aderare la NATO rămâne stipulată în Constituție. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat recent că drumul Ucrainei spre alianță este „ireversibil”.
Posibilitatea ca SUA să accepte formal anexarea Crimeei contrazice atât politica externă americană din ultimele decenii, cât și dreptul internațional. În 2018, Mike Pompeo, fost secretar de stat în prima administrație Trump, declara că anexarea Crimeei reprezintă o încălcare a principiului fundamental internațional conform căruia nicio țară nu poate schimba granițele alteia prin forță.
De altfel, Congresul american a adoptat legi care interzic recunoașterea teritoriilor ucrainene anexate de Rusia.
Un armistițiu controversat și opțiuni dificile pentru Ucraina
În cadrul negocierilor, o altă propunere americană implică transformarea centralei nucleare de la Zaporojie într-o „zonă neutră” aflată sub control internațional, în special american. Aceasta ar fi o măsură de securitate pentru prevenirea atacurilor și accidentelor nucleare.
Un alt punct sensibil este lipsa unei cerințe clare ca Rusia să se retragă din celelalte regiuni ocupate ilegal (Donețk, Luhansk, Herson, Zaporojie). Deși aceste regiuni sunt revendicate de Moscova, ele nu sunt recunoscute internațional ca teritorii rusești, iar propunerea americană nu include în mod explicit eliberarea acestora.
Răspunsul delegației ucrainene este așteptat miercuri la Londra. În cazul unui acord, propunerea va fi trimisă formal Moscovei. Totuși, există riscul ca atât Ucraina, cât și Rusia, să respingă forma actuală a ofertei. Ucraina consideră inacceptabilă ideea renunțării la suveranitate, iar pentru Rusia, păstrarea doar a Crimeei ar putea părea o retragere strategică.
În plus, în cadrul discuțiilor, președintele Trump ar fi sugerat direct președintelui Zelenski posibilitatea ca centralele nucleare ucrainene să fie administrate de Statele Unite, pentru a fi protejate de atacuri.
Toate aceste opțiuni par să fie parte dintr-o strategie mai largă a administrației americane de a forța o soluție rapidă care să pună capăt conflictului. Dar, în același timp, fiecare dintre aceste soluții vine cu un cost politic și moral dificil de asumat.
Deocamdată, ucrainenii cer un „armistițiu necondiționat”, urmat de o „pace reală și durabilă”. Zelenski a declarat că așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei la propunerea sa, în special privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii civile.
În concluzie, negocierile de la Londra ar putea fi decisive. Fie se va contura o foaie de parcurs pentru un acord cu șanse reale, fie va deveni evident că pozițiile sunt încă ireconciliabile. Cert este că, în lipsa unui progres rapid, riscul ca SUA să se retragă din acest efort diplomatic crește, ceea ce ar putea lăsa Ucraina mai vulnerabilă ca oricând.
