Mirela Loșniță
O anchetă de amploare vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă, pensii mai mari sau chiar dreptul de a se pensiona. Polițiștii și procurorii DIICOT au desfășurat 30 de percheziții în București și în mai multe județe, într-un dosar în care prejudiciul estimat se ridică la aproximativ șapte milioane de lei.
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi început să acționeze în anul 2018 și ar fi fost formată din șapte persoane, între care doi funcționari publici. Alte 13 persoane ar fi sprijinit activitatea rețelei, ocupându-se de identificarea beneficiarilor, pregătirea documentelor și colectarea banilor.
Perchezițiile au fost efectuate în Capitală și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Acțiunile au vizat locuințe, sedii de firme, organizații nonprofit și o instituție publică. Douăzeci de persoane urmau să fie duse la audieri.
Cum ar fi fost creată vechimea fictivă
Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi introdus în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală declarații D112 care conțineau informații nereale.
Aceste documente ar fi arătat că anumite persoane au fost angajate și au realizat venituri, deși, în realitate, ele nu ar fi lucrat niciodată pentru firmele sau asociațiile respective.
Datele ajungeau ulterior la casele teritoriale de pensii și erau folosite pentru calcularea vechimii în muncă. În acest fel, unii beneficiari ar fi reușit să obțină pensii mai mari, iar alții ar fi îndeplinit artificial condițiile necesare pentru pensionare.
Pentru realizarea schemei ar fi fost folosite societăți comerciale fără activitate reală și organizații nonprofit. Datele unor persoane vulnerabile sau cu probleme financiare ar fi fost utilizate pentru întocmirea documentelor și pentru relația cu instituțiile statului.
Cât costau documentele false
Persoanele interesate să obțină vechime fictivă ar fi plătit sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei. Valoarea ar fi depins de perioada care trebuia adăugată și de situația fiecărui beneficiar.
Până în prezent, anchetatorii au stabilit că peste 860 de persoane ar fi primit, prin această metodă, vechime nereală în muncă. În cazul a peste 170 dintre ele, documentele ar fi fost deja folosite pentru emiterea deciziilor de pensionare sau pentru majorarea pensiilor.
Prejudiciul calculat până acum este de aproximativ șapte milioane de lei. Suma poate însă să crească, deoarece unele plăți ar fi continuat și după momentul în care a fost făcută evaluarea inițială.
În anumite cazuri, beneficiarii nu ar fi avut dreptul la pensie fără perioadele de muncă introduse fictiv în sistem, scrie newsweek.ro.
Ce rol ar fi avut funcționarii publici
Cei doi funcționari publici cercetați ar fi contribuit la introducerea și validarea datelor nereale în sistemele instituțiilor.
Alți membri ai grupării s-ar fi ocupat de identificarea firmelor potrivite, generarea documentelor, găsirea beneficiarilor și încasarea banilor. Unele persoane ar fi oferit inclusiv consultanță în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale.
Dosarul vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea unor informații nedestinate publicității.
Ancheta este în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
