Mirela Loșniță
Înțepăturile în zona inimii sunt un simptom pe care mulți îl ignoră sau îl pun pe seama oboselii. Cauzele pot fi extrem de variate — de la probleme digestive banale până la urgențe cardiace care necesită intervenție imediată. A ști să deosebești o durere inofensivă de un semn de alarmă real poate face diferența dintre viață și moarte.
Nu orice înțepătură în piept înseamnă că ceva grav se întâmplă cu inima. Unele cauze sunt complet benigne și dispar de la sine sau cu un tratament simplu. Altele necesită consult medical de urgență și nu admit amânare.
Înțepăturile în inimă pot apărea la orice vârstă, indiferent de sex sau de stilul de viață. Chiar și persoanele aparent sănătoase pot resimți acest simptom. De aceea, cunoașterea semnelor distincte ale fiecărei afecțiuni este esențială.
Cauzele înțepăturii în inimă: de la probleme digestive la afecțiuni grave
Există două mari categorii de cauze ale înțepăturilor în zona inimii: benigne și potențial grave. Cauzele fără risc major includ gazele intestinale, hiperaciditatea cu reflux, arsurile gastrice, tusea, contracturile musculare și nevralgiile. Acestea nu pun viața în pericol, dar pot fi disconfortabile și recurente.
Cauzele mai grave implică afecțiuni ale inimii sau ale altor organe interne. Printre bolile cardiovasculare care produc dureri sau înțepături în piept se numără boala coronariană (îngustarea sau blocajul arterelor inimii), pericardita (inflamarea membranei din jurul inimii) și cardiomiopatia hipertrofică (îngroșarea mușchiului cardiac).
Alte cauze cardiovasculare severe includ disecția aortică, anevrismul aortic, prolapsul valvei mitrale, stenoza aortică și diverse tulburări de ritm cardiac. Toate acestea necesită investigații medicale de specialitate. Niciuna nu trebuie tratată la domiciliu fără aviz medical.
Dincolo de inimă, înțepăturile în piept pot semnala și ulcer gastric, esofagită, pancreatită, embolism pulmonar, bronhopneumopatie obstructivă cronică, pneumonie sau anxietate și atacuri de panică. Diagnosticul corect necesită întotdeauna investigații medicale.
Angina pectorală: când miocardul nu primește suficient oxigen
Angina pectorală este una dintre cele mai frecvente cauze ale disconfortului în zona inimii. Ea apare atunci când mușchiul cardiac nu primește suficient oxigen prin sângele care îl irigă. Este, de regulă, un semn al bolii coronariene — situația în care arterele ce alimentează inima sunt îngustate sau blocate de depozite de grăsimi.
Angina poate apărea predictibil, în timpul efortului fizic sau al stresului emoțional. Alteori apare impredictibil, chiar și în repaus. Această din urmă formă este mai îngrijorătoare și necesită evaluare medicală urgentă.
Pe lângă înțepătura caracteristică, angina se manifestă prin senzație de constricție sau greutate în piept. Durerea poate iradia în umeri, brațul stâng, gât, maxilar sau spate. La acestea se adaugă dificultăți de respirație, transpirație excesivă, greață, amețeală și oboseală neobișnuită.
Tratamentul anginei depinde de severitatea simptomelor și de investigații. Poate fi vorba de medicație, de modificări ale stilului de viață sau de proceduri medicale, inclusiv chirurgia bypass. Nicio schemă terapeutică nu se inițiază fără consultul unui medic cardiolog.
Semnele de alarmă care pot indica un infarct miocardic
Infarctul miocardic este una dintre urgențele medicale cele mai grave. El apare atunci când fluxul de sânge către o zonă a miocardului este blocat complet. Fără oxigen, celulele mușchiului cardiac încep să moară rapid și ireversibil.
Simptomele infarctului sunt, de obicei, mult mai intense decât o simplă înțepătură. Durerea în piept este puternică și se poate extinde spre brațe, spate și gât. La aceasta se adaugă dificultăți severe de respirație, greață, palpitații, amețeală, transpirație rece și, uneori, leșin.
Dacă durerea este persistentă și severă, iradiază spre brațe, gât, maxilar sau spate și este însoțită de dificultăți de respirație sau transpirație abundentă, acestea pot fi semnele unui infarct. Nu așteptați să „treacă de la sine”. Fiecare minut contează.
Ce trebuie să faci imediat dacă suspectezi un infarct
Primul și cel mai important gest este să suni la 112. Descrie cât mai clar simptomele persoanei afectate și urmează instrucțiunile operatorului până la sosirea echipajului. Nu pierde timp prețios așteptând.
În timp ce aștepți ambulanța, poți administra o tabletă de aspirină. Aceasta trebuie mestecată, nu înghițită, pentru o absorbție cât mai rapidă în sânge. Dacă persoana afectată are prescrisă nitroglicerină, i se poate administra o tabletă sub limbă.
Persoana în cauză trebuie îndemnată să rămână calmă și să stea așezată sau întinsă. Agitația și efortul fizic înrăutățesc situația. Rămâi lângă ea și monitorizează-i starea continuu până la sosirea echipajului medical.
Dacă persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră normal, începe imediat manevrele de resuscitare cardiopulmonară. Masajul cardiac efectuat corect poate menține circulația sângelui până la intervenția medicilor. Continuă până când sosesc echipajele sau persoana dă semne de revenire.
Diferența dintre atacul de panică și infarctul miocardic
Atacul de panică și infarctul miocardic pot produce simptome similare, ceea ce creează confuzie în momentele critice. Cunoașterea diferențelor esențiale dintre cele două poate fi de mare ajutor.
În cazul atacului de panică, durerea în piept este resimțită ca o înțepătură, arsură sau disconfort ușor. Intensitatea variază și tinde să scadă pe măsură ce persoana se calmează. Durerea este frecvent asociată cu tensiunea musculară și cu respirația accelerată.
În cazul infarctului, durerea este mult mai puternică și mai persistentă. Nu cedează la relaxare și este însoțită de simptome respiratorii severe, transpirație rece și senzație de greutate intensă în piept. Dacă există cea mai mică suspiciune de infarct, nu așteptați să vedeți dacă durerea trece.
Orice durere sau înțepătură în zona inimii care persistă sau se agravează trebuie evaluată de un medic. Automedicația și amânarea consultului pot transforma o afecțiune tratabilă într-o urgență. Sănătatea inimii nu admite compromisuri.
