Loredana Ionescu
Un fenomen tot mai des întâlnit pe piața muncii atrage atenția specialiștilor în recrutare: tot mai mulți tineri din generația Z se prezintă la interviurile de angajare însoțiți de părinți. Deși interviul ar trebui să fie o etapă individuală, în unele cazuri mama sau tatăl participă activ la discuțiile cu angajatorii, uneori chiar negociind salariul în locul candidatului.
Situația este evidențiată într-un studiu realizat de platforma de carieră Zety, care arată că aproximativ unul din cinci tineri din generația Z a mers la un interviu de angajare împreună cu un părinte.
Părinții participă la interviurile de angajare
Pentru mulți tineri aflați la început de carieră, procesul de recrutare poate fi stresant și dificil. Din acest motiv, unii aleg să se bazeze pe sprijinul familiei. În anumite situații însă, ajutorul părinților depășește simpla consiliere și ajunge până la participarea directă la întâlnirile cu angajatorii.
Potrivit cercetării citate, părinții nu doar că însoțesc candidații la interviuri, dar uneori intervin activ în discuție. În unele cazuri, aceștia prezintă abilitățile copilului sau discută detalii legate de programul de lucru ori de salariu.
Studiul Zety arată că aproximativ 20% dintre respondenți au participat la un interviu de angajare însoțiți de un părinte.
Părinții iau legătura cu angajatorii
Fenomenul nu se limitează doar la prezența fizică la interviu. Potrivit cercetării, în multe situații părinții iau legătura direct cu angajatorii sau recrutorii în numele copiilor lor.
Unul din cinci tineri a declarat că un părinte a contactat un posibil angajator sau un recrutor pentru a discuta despre candidatura sa. Acest lucru poate însemna, de exemplu, trimiterea unui e-mail către departamentul de recrutare sau apelarea managerului responsabil de angajări pentru a recomanda candidatul.
În unele situații, părinții au cerut informații suplimentare despre o candidatură sau au încercat să urmărească evoluția procesului de selecție.
Ajutor în negocierea salariului
Implicarea familiei poate merge și mai departe. Studiul arată că o treime dintre tinerii chestionați spun că au primit ajutor din partea părinților atunci când au negociat salariul. Mai mult, aproape 10% dintre respondenți au afirmat că părinții lor au negociat direct cu angajatorul.
Pentru mulți recrutori, astfel de situații sunt surprinzătoare și pot ridica semne de întrebare cu privire la autonomia candidatului.
Implicarea familiei continuă și după angajare
Sprijinul părinților nu se oprește întotdeauna la etapa interviului. Potrivit datelor studiului, implicarea familiei continuă uneori și după ce tinerii sunt angajați.
Mai mult de jumătate dintre respondenți – aproximativ 56% – spun că părinții lor au venit să le viziteze locul de muncă, în afara unor evenimente oficiale organizate de companie.
Aceste vizite au loc, de regulă, din dorința părinților de a vedea mediul în care lucrează copilul lor.
Contextul dificil pentru tinerii aflați la început de carieră
Fenomenul apare într-un context economic complicat pentru tinerii aflați la început de drum profesional. În multe țări, inclusiv în Europa, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicată.
În același timp, un număr mare de tineri nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională. Această categorie este cunoscută la nivel internațional sub termenul „NEET” – persoane care nu sunt în educație, angajare sau training.
Presiunea de a găsi un loc de muncă, combinată cu lipsa experienței profesionale, poate explica de ce unii tineri se bazează mai mult pe sprijinul familiei.
Reacția angajatorilor
Mulți specialiști în resurse umane spun că sprijinul părinților poate fi util până la un anumit punct. De exemplu, ajutorul în redactarea CV-ului sau sfaturile privind pregătirea pentru interviu sunt considerate normale.
Totuși, participarea directă a părinților la interviuri sau negocieri este privită de angajatori ca un semnal de alarmă. Recrutorii spun că astfel de situații pot ridica semne de întrebare legate de independența candidatului și de capacitatea acestuia de a gestiona responsabilitățile profesionale.
În mediul corporativ, autonomia și capacitatea de a comunica direct cu angajatorul sunt considerate competențe esențiale pentru orice candidat, potrivit Cancan.
Diferențe între generații pe piața muncii
Fenomenul reflectă și diferențele de mentalitate dintre generații. Tinerii din generația Z au crescut într-un context social și economic diferit față de generațiile anterioare.
Mulți dintre ei au beneficiat de un sprijin parental constant și au fost obișnuiți ca familia să fie implicată în deciziile importante. Pe de altă parte, angajatorii din generații mai vechi sunt obișnuiți cu un model de recrutare în care candidatul gestionează singur procesul de angajare.
Această diferență de perspective poate genera uneori tensiuni sau neînțelegeri în procesul de recrutare. Specialiștii în resurse umane spun că, pe termen lung, tinerii trebuie încurajați să își dezvolte autonomia profesională și să își gestioneze singuri relația cu angajatorii.
Sursa foto: Arhivă
