Nicolescu Daniela
Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul religios. Această zi amintește de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota și este considerată nu doar o sărbătoare a crucii ca simbol al mântuirii, ci și un reper al trecerii de la vară la toamnă. În tradiția populară, Ziua Crucii este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții, păstrate cu sfințenie din generație în generație.
Pentru credincioși, Înălțarea Sfintei Cruci este un moment de profundă reculegere. Crucea, văzută ca instrument al răstignirii, devine în această zi simbolul biruinței asupra morții și al speranței. Mulți aleg să cinstească sărbătoarea prin post și rugăciune, considerând că această formă de jertfă aduce curățirea sufletului și a trupului.
Tot pe 14 septembrie, în biserici au loc slujbe speciale, în timpul cărora preoții înalță crucea pentru a fi văzută de credincioși, gest ce amintește de momentul descoperirii și înălțării Sfintei Cruci la Ierusalim de către împărăteasa Elena.
Ziua Crucii în tradiția populară
În popor, sărbătoarea mai este cunoscută și sub alte denumiri. Una dintre acestea este Cârstovul Viilor, întrucât marchează începutul culesului viilor. Este perioada în care se pregătește vinul nou, iar gospodarii obișnuiau să rostească rugăciuni pentru rod bogat și pentru protejarea recoltelor.
Totodată, sărbătoarea poartă și numele de Ziua Șarpelui. Se spune că în această zi reptilele și alte vietăți asemănătoare încep să se retragă în pământ pentru a hiberna până primăvara. O superstiție străveche vorbește despre faptul că șerpii se adună și se încolăcesc înainte de retragere, formând o piatră magică, numită „piatra nestemată”. Aceasta, dacă ar fi găsită, ar avea puterea de a vindeca orice boală.
Superstiții și credințe populare
O credință răspândită spune că monedele sfințite în această zi aduc spor și belșug. Mulți credincioși obișnuiau să le poarte în portofel, alături de o cruciuliță, considerându-le adevărate talismane de noroc.
De asemenea, postul negru este o practică frecvent întâlnită. Se crede că ajută nu doar la purificarea trupului, ci și la vindecarea sufletului, fiind o formă de sacrificiu personal prin care se obține protecție divină.
Tot în această zi, oamenii strâng plante de leac, cum ar fi boz, mătrăgună, năvalnic sau micșunele, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Ulterior, acestea sunt păstrate în casă, lângă icoane, pentru a fi folosite ca leac în caz de boală. Busuiocul, de exemplu, este pus în apa păsărilor pentru a le feri de boli sau la streșinile caselor pentru a le proteja de trăsnete și de spiritele rele.
Ce nu ai voie să faci de Ziua Crucii
Tradițiile transmit și o serie de interdicții legate de această sărbătoare. Credincioșii sunt sfătuiți să nu mănânce usturoi, nuci, prune sau pește. Se spune că nucile nu trebuie consumate deoarece miezul lor, atunci când este spart, seamănă cu o cruce, ceea ce ar aduce ghinion.
Totodată, este considerat păcat să muncești în această zi. Se spune că orice activitate fizică mai grea atrage primejdii și necazuri asupra casei. De aceea, oamenii se odihnesc, participă la slujbe și se roagă.
Zi de hotar între anotimpuri
Dincolo de latura religioasă și de tradițiile populare, 14 septembrie este percepută și ca un moment de schimbare în natură. Se consideră că de la această dată începe cu adevărat toamna, iar ziua devine mai scurtă. Agricultorii își organizează muncile de sezon în funcție de acest reper calendaristic, iar în satele de odinioară se făceau și primele pregătiri pentru iarnă.
Înălțarea Sfintei Cruci rămâne una dintre sărbătorile care îmbină spiritualitatea cu tradiția populară. Este o zi de rugăciune, de post și de reculegere, dar și o zi plină de obiceiuri transmise din generație în generație, prin care oamenii își caută protecția divină și echilibrul în fața schimbărilor aduse de toamnă.
