Cristina Cohuț
Într-un nou moment de tensiune între Washington și Kiev, Donald Trump a refuzat cererea Ucrainei de a achiziționa zece sisteme Patriot. Președintele american a criticat din nou conducerea ucraineană și a reiterat acuzațiile privind responsabilitatea pentru izbucnirea războiului. Zelenski susține că Ucraina are banii necesari. Între timp, relațiile diplomatice dintre cele două țări continuă să se deterioreze. Iar Rusia își intensifică atacurile asupra teritoriului ucrainean.
Cererea lui Zelenski: Zece sisteme Patriot pentru 15 miliarde de dolari
Într-un interviu acordat postului CBS News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina dorește să achiziționeze zece sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
Costul total al tranzacției ar fi de aproximativ 15 miliarde de dolari.
„Vom găsi banii și vom plăti pentru tot”, a declarat Zelenski, subliniind că această solicitare vine pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra orașelor din Ucraina.
Cel mai recent exemplu este orașul Sumî, unde un atac rusesc a ucis 35 de civili, printre care femei și copii.
Oficialii de la Kiev sperau că acordul ar putea fi aprobat rapid, mai ales în contextul amenințărilor din ce în ce mai frecvente din spațiul aerian.
Dar reacția Casei Albe, condusă de Donald Trump, a fost una fermă: cererea a fost respinsă.
Trump acuză din nou Kievul: „Zelenski e mereu în căutare de rachete”
În cadrul unei întâlniri cu presa desfășurate la Casa Albă, Donald Trump a transmis un mesaj clar în ceea ce privește refuzul solicitării făcute de președintele ucrainean.
„Nu începi un război cu cineva de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți vor da niște rachete”, a declarat Trump, citat de Kyiv Independent.
Președintele american a acuzat conducerea de la Kiev că este „mereu în căutare de rachete” și că nu înțelege dinamica reală a puterii globale.
Trump și-a reiterat poziția potrivit căreia trei lideri poartă responsabilitatea majoră pentru declanșarea războiului din Ucraina:
„Milioane de oameni au murit din cauza a trei persoane”, a afirmat Trump. „Putin, Biden și Zelenski.”
Această declarație, deși contestată de analiștii care susțin că numărul real al victimelor se ridică la câteva sute de mii, a fost reluată de mai multe canale de presă conservatoare din SUA.
Criticii lui Trump consideră că afirmația are un puternic impact politic, mai ales în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale.
Trump suspendă ajutorul militar pentru Ucraina și condiționează viitoarele acorduri
Pe lângă refuzul sistemelor Patriot, administrația Trump a blocat și alte forme de ajutor militar pentru Ucraina.
Pachetele aprobate anterior sub administrația Biden au fost suspendate temporar.
Motivul invocat de Trump este legat de negocierile privind accesul la resursele minerale ale Ucrainei.
Potrivit unor surse de la Washington, președintele american încearcă să convingă Kievul să accepte un acord comercial în schimbul reluării asistenței militare, relatează evz.ro.
Această strategie a fost criticată de oficiali europeni și de membri ai Congresului american.
Ucraina se află în prezent într-o poziție vulnerabilă, iar lipsa armamentului de ultimă generație, inclusiv a sistemelor Patriot, face ca apărarea orașelor mari să devină din ce în ce mai dificilă.
Între timp, atacurile rusești continuă să lovească infrastructura civilă, școli și spitale.
Atacul rusesc asupra Sumî: Trump spune că a fost „o greșeală”
În contextul tensiunilor diplomatice, orașul Sumî a devenit din nou ținta unui atac aerian rusesc.
35 de civili și-au pierdut viața în urma exploziei a două rachete Iskander.
Imaginile difuzate de presa ucraineană arată cartiere întregi distruse, familii rămase fără adăpost și echipe de intervenție care caută supraviețuitori printre ruine.
Întrebat despre acest atac, Donald Trump a declarat că este „teribil”, dar a sugerat că ar fi fost comis „din greșeală”.
Nu a oferit însă nicio explicație concretă care să susțină această ipoteză.
Declarația a stârnit reacții dure din partea autorităților ucrainene, dar și a liderilor europeni.
Mulți au considerat cuvintele lui Trump o formă de relativizare a agresiunii ruse și o încercare de a proteja relația diplomatică cu Moscova.
Kremlinul nu a comentat direct aceste afirmații, dar a transmis că atacul a vizat „obiective militare legitime”.
Un armistițiu refuzat și o alianță tot mai fragilă
Pe 11 martie, Ucraina a acceptat o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile.
Planul prevedea suspendarea temporară a atacurilor din ambele tabere și demararea unor discuții de pace cu mediere internațională.
Rusia a respins însă propunerea și a formulat o contraofertă cu condiții dure: dezarmarea unor unități ucrainene, oprirea completă a ajutorului militar extern și recunoașterea statutului teritoriilor ocupate.
Trump s-a declarat „nemulțumit” de refuzul Moscovei, dar a refuzat să condamne public poziția lui Vladimir Putin.
Declarațiile sale au fost considerate ambigue, mai ales în comparație cu retorica fermă a administrațiilor anterioare.
În același timp, liderul de la Casa Albă a menționat că „urmărește cu atenție situația” și că nu exclude o întâlnire directă cu Putin „dacă va fi nevoie”.
Presa americană speculează că Trump încearcă să mențină un echilibru delicat între interesele comerciale și cele geopolitice.
Dar această abordare afectează serios relația cu Ucraina, care se simte tot mai izolată pe scena internațională.
