Ana Sasu
Un afacerist din Brașov, Mihai Ciubotaru a dezvoltat o plantație, pe un platou alpin, la o altitudine de 1100 de metri, ce poate să-i aducă un venit la hectar de până la 50.000 € pe an. Acesta susține că este una dintre cele mai profitabile afaceri și că momentan a început cu 4 ha, dar dorește să se dezvolte în timp.
O „tufă” care aduce profit anual de 50.000 euro la hectar în România
Fermierul Mihai Ciubotaru a oferit mai multe detalii unor reporteri de la „dorcudor.ro”, întâlniți la digul barajului Zetea, de lângă Odorheiul Secuiesc:
„O să vedeţi un sălbatic netuns şi nebărbierit, cu un maşina vişinie. Ăla-s eu”. Până la fermă nu există drum, aşa că maşina de teren în care ne aflam a luat coasta pieptiş, înaintând în zig-zag cu viteză de căruţă.
Când văd maşina, cei câţiva băştinaşi care trăiesc din tată-n fiu izolaţi pe platoul din vârf de munte, îl salută pe fermier exclamând: „E Mişu cu afinele! Nebunu’ de la Braşov!”.
„Nebunu’ de la Brașov” este un profesionist în agricultură
Acesta susține că localnicii l-au botezat aşa pentru că a ales să facă „plantaţie de afine în patria ursului, ca să aibă urşii păpica”. Ce nu ştiu totuși oamenii este faptul că braşoveanul este de fapt un profesionist în domeniul politicilor publice, care atunci când nu plantează şi culege afine, scrie „strategii de dezvoltare a oraşelor”.
Fermierul Mihai Ciubotaru: „Afinele reprezintă Coco Chanel-ul agriculturii”
În acest an fermierul estimează din producţia de afine un venit de 27.000 de euro:
„Afinele reprezintă Coco Chanel-ul agriculturii româneşti. E unul dintre produsele agricole cu cea mai mare valoare adăugată. Un kilogram se vinde cu 15 lei, însă eu reuşesc să le dau cu preţuri cuprinse între 9 şi 11 euro. Cel mai rentabil e când le vând în sistemul «pick-yourself». Turiştii care sunt cazaţi în staţiunile montane din zonă sunt bucuroşi să vină cu căruţa până la ferma mea într-un fel de «off-road adventure», unde îi las să-şi culeagă cu mâna lor câte afine vor. La ieşire le cântăresc caserolele şi ei îmi plătesc. Din păcate doar 5-7% din producţie reuşesc să o comercializez în acest fel. Restul afinelor le ambalez în pungi de 1 kilogram şi le conserv prin congelare într-un depozit frigorific la Braşov. Toamna şi iarna le procesez sub formă de dulceaţă cu 80% fruct şi 20% zahăr. E un produs cu valoare adăugată mare, pe care-l vând sub marcă înregistrată proprie la o patiserie de lux din Braşov şi la târgurile de produse tradiţionale de peste an”.
Cât de valoroase sunt afinele
Mihail Coman, director general la Institutul pentru Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură Piteşti (ICDP) consideră afinul „perla horticulturii”:
„Este cea mai fantastică cultură la ora asta. Nu l-am stropit niciodată. De 35 de ani de când îl studiem la institut, biologii noştri nu au detectat nici o bacterie, nici o ciupercă, nici o insectă care să atace afinul. Nu ştim nici o boală care să-l afecteze”.
„Mai mult, deşi este un arbust, afinul este mai longeviv decât toţi pomii: „Nu ştim cât este durata de viaţă a afinului. Noi avem o exploataţie înfiinţată acum aproape 40 de ani, la care tufele au ajuns mai înalte decât un om. Nu ştim cât de lungă este viaţa acestui arbust. Probabil că este 50 de ani, dar o zicem aşa, că 50 urmează după 40. Nu ştim nimic cu certitudine”, completează directorul ICDP.
Doctorul în horticultură Nelu Orlae, fost secretar ştiinţific al Staţiunii Pomicole din Cluj c este și el unul dintre cei care consideră că în condiţii de exploatare intensivă, afinii ocupă primul loc în topul rentabilităţii culturilor agricole:
„Cu afinul se pot câştiga bani frumoşi nu din hectare. Sunt băieţi care cu câteva mii de metri au făcut un business frumos”.
Ardealul s-ar putea îmbogății din afine
Fermierul Mihai Ciubotaru e convins că viitorul agriculturii constă în produsele premium ale agriculturii:
„România are un potenţial uriaş să producă mâncare cu valoare adăugată ridicată. Nu are nici un sens în zona de deal a Ardealului să ne batem cu nemţii şi polonezii care face mai mulţi cartofi. Noi putem produce zmeură, afine, cătină, lavandă”.
Specialiştii afirmă că în România s-ar putea cultiva afini la peste 1500 de ha fără ca producţia să pună presiune pe preţ. Deocamdată sunt ocupate doar 240, relatează aceeași sursă.
Cât costă înființarea unui hectar de afini
- „Înfiinţarea unei plantaţii: 15.000 euro
- Cheltuielile anuale de întreţinere: 2500 euro
- Plata culegătorilor: 5000 euro”, potrivit James Olunden, deţinătorul celei mai mari pepiniere de afini din țara noastră, în judeţul Maramureş
Ce rentabilitate au afinii din punct de vedere economic
- „Afinul intră pe rod în regim economic începând cu anul 3
- Din anul 5 investiţia e amortizată în întregime
- O plantaţie fert-irigată prin picurare dă la maturitate 12-14 tone/hectar
- Preţ de producător: 4 euro/kg la afinele timpurii şi 2,2 euro/kg în sezon, când piaţa e suprasaturată cu afine din Germania şi Polonia
- Venitul pe hectar variază între 26.400 şi 56.000 euro”,conform aceleași surse.
Suprafețele cultivate cu afine în România
- „Plantaţiile înfiinţate până în ‘89 nu depăşesc 100 de hectare.
- După revoluţie s-au plantat în jur de 140 de hectare, majoritatea după 2007
- Până la finalul anului 2012, se estimează o creştere cu alte 40 hectare”, mai relatat sursa citată.
