Saghin Sabrina
În contextul alegerilor prezidențiale din România, un nou slogan a început să prindă contur în discursurile suveraniștilor: „Turul doi înapoi”. Această idee, promovată intens de liderul AUR, George Simion, și de susținătorii săi, susține că, odată ales președinte, Simion își va da demisia pentru ca, printr-un mecanism neclar, Călin Georgescu să devină șeful statului.
Cu toate că această teorie a fost dezmințită de specialiști în drept constituțional, ea continuă să fie repetată în spațiul public și pe rețelele sociale. Dar cât de reală este această posibilitate și de ce este atât de atractivă pentru un segment al electoratului?
Ce presupune „turul doi înapoi” și de ce nu este posibil din punct de vedere legal
Sloganul „turul doi înapoi” a fost folosit obsesiv în declarațiile lui George Simion și ale altor reprezentanți ai AUR, inclusiv Anamaria Gavrilă, șefa Partidului Oamenilor Triști (POT). Mesajul sugerează că există o posibilitate de a reveni la turul doi al alegerilor prezidențiale, în urma cărora Călin Georgescu ar putea deveni președintele României, deși candidatura sa a fost respinsă de Curtea Constituțională.
„Candidatura mea este pentru a reda românilor turul doi înapoi și pentru a reda românilor președintele pe care ei, de fapt, l-au votat deja”, a declarat Anamaria Gavrilă la momentul respectiv.
„Pe 26 martie, oamenii să acționeze. Sper ca de data asta să fie prezenți, este ziua lui Călin Georgescu pe 26 martie, este momentul să tragem un semnal de alarmă pentru întoarcerea la dreptate, la turul doi, la democrație. Voi veni special de la Cluj la București să ne vedem în Piața Victoriei”, a declarat Simion.
Această strategie de comunicare vizează în special electoratul nemulțumit de actuala clasă politică și nostalgicii unui sistem politic mai „ordonat”, care speră la o schimbare radicală. Totuși, din punct de vedere juridic, ideea este complet nerealizabilă.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că nu există niciun mecanism legal prin care un președinte ales să poată impune repetarea turului doi al alegerilor. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru Antena3.ro că această ipoteză este imposibilă: „Nu, numai dacă modifică legile. Legile de astăzi nu prevăd așa ceva.”
Zegrean a explicat că orice modificare a legilor trebuie să fie adoptată de Parlament, iar o astfel de schimbare ar trebui să treacă inclusiv de Curtea Constituțională, ceea ce face scenariul extrem de puțin probabil.
Chiar și în interiorul AUR există voci care consideră această idee o manipulare electorală. Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a declarat la B1 TV: „Asta cu turul doi înapoi este o păcăleală. Nu știu cine poate să creadă așa ceva.”
Afirmațiile lui Târziu sugerează că nici măcar toți liderii AUR nu susțin această teorie și că este vorba mai degrabă despre o strategie de mobilizare electorală.
De ce prinde această idee la public
Chiar dacă nu are fundament legal, ideea „turului doi înapoi” reușește să atragă simpatizanți și să creeze emoție în rândul electoratului. Potrivit expertului în media digitală, Dragoș Stanca, acest concept funcționează ca un produs mediatic eficient, fiind simplu, ușor de reținut și asociat cu o idee de justiție și revenire la un „adevăr pierdut”.
„`Turul doi, înapoi` este mai mult decât un slogan – este un produs media cu priză la un public care aspiră la o schimbare profundă a arhitecturii statale. Simplitatea și ritmul său îl fac ușor de reținut și de adoptat.
Studii recente arată că o parte a populației își dorește nu doar o schimbare politică, ci un regim complet nou – unul perceput ca fiind ferm, anti-corupție și eficient. Această tendință se aliniază cu retorica de tip „singura soluție, altă revoluție”, care, în unele cazuri, idealizează un autoritarism „luminos”.
Democrația este zgomotoasă, complexă și uneori opacă, ceea ce alimentează nostalgia pentru un trecut perceput ca mai stabil. Această narațiune, cu accente protocroniste, se reflectă tot mai des în temele care capătă tracțiune pe rețelele sociale, unde simplificarea și apelul la ordine și claritate devin argumente populare”, a declarat, pentru Antena3.ro, Dragoș Stanca.
Acest tip de narativ are succes deoarece se aliniază cu o tendință mai largă a unei părți a populației care își dorește un regim politic perceput ca fiind mai ferm și mai eficient. Într-o perioadă în care democrația pare complexă și greu de înțeles pentru unii cetățeni, promisiunea unei soluții simple și radicale devine extrem de atractivă.
Studiile arată că mulți alegători sunt nemulțumiți nu doar de actualii lideri politici, ci și de întregul sistem democratic, considerând că acesta este corupt și ineficient. În acest context, retorica populistă care sugerează că un singur om sau un grup restrâns de lideri poate „restaura ordinea” devine foarte convingătoare.
De asemenea, ideea unui lider „providențial”, care poate aduce schimbarea rapidă și fără compromisuri, este un element recurent în strategiile de propagandă populistă. Acest tip de discurs funcționează mai ales pe rețelele sociale, unde mesajele simple și emoționale au mai mult succes decât argumentele bazate pe fapte și raționamente complexe.
În final, „turul doi înapoi” nu este altceva decât o strategie electorală menită să capteze atenția unui segment de alegători nemulțumiți. Chiar dacă din punct de vedere legal nu există nicio posibilitate ca acest scenariu să devină realitate, mesajul reușește să creeze emoție și să mobilizeze electoratul suveranist.
Rămâne de văzut dacă această strategie va avea succes la urne sau dacă, dimpotrivă, electoratul va realiza că este vorba despre o promisiune imposibil de realizat. Cert este că în actualul context politic, astfel de mesaje vor continua să fie folosite pentru a atrage voturi, chiar dacă ele nu au nicio bază reală.
