Georgescu Dragos
Un nou cutremur s-a produs miercuri dimineață, 15 octombrie 2025, la ora 08:31, în județul Buzău, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a produs la o adâncime de 122,5 kilometri și a avut o magnitudine moderată, fiind resimțit ușor în mai multe localități din zona de curbură a Carpaților.
Un nou cutremur în România miercuri dimineața. Unde s-a resimțit
Potrivit estimărilor oficiale, cutremurul a fost localizat la 51 de kilometri nord-vest de Buzău, 52 de kilometri vest de Focșani, 68 de kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 73 de kilometri est de Brașov și 79 de kilometri nord-est de Ploiești. Acesta este al doilea eveniment seismic produs miercuri dimineață, după cutremurul de suprafață de 4,0 grade înregistrat la ora 07:57 în zona Maramureș–Satu Mare.
Astfel, bilanțul seismelor din România pentru luna octombrie a ajuns la 14 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4 pe scara Richter.
Cutremurul produs în județul Buzău la ora 08:31 este specific zonei Vrancea, recunoscută pentru activitatea sa seismică frecventă și pentru adâncimea mare la care au loc mișcările tectonice. Cu o adâncime de peste 120 de kilometri, seismul nu a fost unul periculos și nu a generat pagube.
Specialiștii INCDFP explică faptul că seismele de adâncime, precum cel din această dimineață, sunt resimțite ușor la suprafață și doar pe arii extinse. Intensitatea percepută scade semnificativ odată cu distanța față de epicentru, iar energia lor este distribuită uniform în straturile adânci ale scoarței terestre.
„Zona seismică Vrancea este una activă, dar stabilă din punct de vedere al mecanismului tectonic. Cutremurele de acest tip se produc constant, fiind o descărcare naturală de energie acumulată în placa subcarpatică”, explică seismologii INCDFP.
Al doilea cutremur al dimineții, după cel din Maramureș–Satu Mare
Evenimentul seismic din Buzău vine la doar 30 de minute după cutremurul de 4,0 grade produs în zona Maramureș–Satu Mare, la ora 07:57. Primul seism a avut loc la o adâncime foarte mică, de doar 5 kilometri, fiind considerat un cutremur de suprafață.
Epicentrul acestuia a fost localizat la 22 de kilometri sud-est de Satu Mare, 34 de kilometri vest de Baia Mare și 55 de kilometri nord de Zalău. Deși a fost resimțit ușor în nordul țării, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.
Cele două cutremure consecutive, la interval de mai puțin de o oră, au atras atenția publicului, însă experții subliniază că nu există o legătură directă între ele. Zonele Maramureș–Satu Mare și Buzău–Vrancea aparțin unor plăci tectonice diferite și funcționează independent din punct de vedere seismologic.
România, sub influența zonei seismice Vrancea
Zona seismică Vrancea este considerată cea mai activă din România și una dintre cele mai importante din Europa de Est. Cutremurele care se produc aici au, de regulă, magnitudini cuprinse între 3 și 5 grade pe scara Richter, dar pot ajunge și la 6 sau 7 grade, o dată la câteva decenii.
Activitatea seismică din Vrancea este rezultatul mișcărilor complexe dintre placa Euroasiatică și microplaca Moesică. Energia acumulată în subsol se eliberează periodic, sub formă de cutremure intermediare, care se propagă pe distanțe mari.
INCDFP monitorizează permanent această regiune printr-o rețea extinsă de senzori. Fiecare mișcare a scoarței este înregistrată, analizată și transmisă în timp real către autorități. Astfel, specialiștii pot urmări tendințele activității tectonice și pot estima probabilitatea apariției unor seisme de intensitate mai mare.
14 cutremure în România în luna octombrie
Luna octombrie a fost una mai activă din punct de vedere seismologic, cu 14 cutremure înregistrate până în prezent. Magnitudinile au variat între 2,0 și 4,0 grade, fără a provoca pagube. Cele mai multe s-au produs în zona Vrancea–Buzău, dar și în Maramureș, Banat și Oltenia.
Astfel de mișcări ale scoarței terestre sunt considerate normale pentru România, o țară aflată la intersecția mai multor plăci tectonice. Seismele de intensitate mică sau medie reprezintă un fenomen natural de echilibrare a presiunilor din subsol.
Cutremurele frecvente, dar de magnitudine redusă, sunt chiar benefice, deoarece eliberează treptat energia acumulată și reduc probabilitatea unui seism major. Specialiștii subliniază că nu există motive de îngrijorare, dar recomandă populației să cunoască regulile de siguranță în caz de cutremur.
Până la jumătatea lunii octombrie, România a înregistrat două seisme de magnitudine 4,4 pe scara Richter – ambele considerate moderate. Primul a avut loc pe 13 februarie în județul Buzău, iar al doilea pe 11 mai în zona seismică Vrancea.
Ambele cutremure au fost resimțite în mai multe regiuni ale țării, inclusiv la București, dar nu au produs pagube. Intensitatea lor a fost comparabilă cu cea a seismelor obișnuite pentru această zonă, confirmând activitatea tectonică naturală a regiunii.
Pentru comparație, anul trecut, cel mai mare cutremur s-a produs pe 16 septembrie 2024, tot în județul Buzău, având magnitudinea de 5,4 pe scara Richter. Acesta a fost resimțit în Capitală și în sudul Moldovei, dar nu a provocat distrugeri semnificative.
Ce spun seismologii despre activitatea recentă
Reprezentanții INCDFP explică faptul că România trece printr-o perioadă normală de activitate tectonică, fără semne care să indice un risc major. Micile cutremure care se produc constant arată că sistemul geologic funcționează corect și că energia se eliberează treptat.
„Când avem o succesiune de cutremure mici sau moderate, nu trebuie să ne panicăm. Este un proces firesc. Zonele seismice, precum Vrancea, eliberează periodic energia acumulată în scoarță, evitând astfel formarea unui seism mare pe termen scurt”, precizează cercetătorii INCDFP.
Ei adaugă că nu există o metodă științifică prin care se poate prezice momentul exact al unui cutremur, însă monitorizarea permanentă ajută la evaluarea tendințelor și la consolidarea clădirilor vulnerabile din zonele de risc.
Cutremurele de tip vrâncean, precum cel de la ora 08:31, se propagă pe distanțe mari, fiind uneori percepute la sute de kilometri de epicentru. Datorită adâncimii mari, energia lor se disipă treptat, astfel că mișcarea la suprafață este ușoară, adesea sub forma unei vibrații lente, nu a unei zguduiri bruște.
Spre deosebire de seismele de suprafață, care pot provoca efecte locale mai puternice, cele de adâncime sunt considerate mai sigure pentru infrastructură. Totuși, un seism vrâncean de mare intensitate poate avea efecte extinse, fiind simțit inclusiv în Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria.
Pentru populație, astfel de cutremure sunt de obicei observate în clădirile înalte, unde oscilațiile sunt mai evidente. La nivelul solului, mișcarea este mai lentă, fără zgomote sau efecte vizibile asupra obiectelor.
Măsuri de prevenție și recomandări ale autorităților
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) amintește că fiecare persoană ar trebui să cunoască regulile de comportament în caz de cutremur. Chiar dacă majoritatea seismelor din România sunt minore, pregătirea rămâne esențială.
Autoritățile recomandă ca, în timpul unui seism, oamenii să rămână calmi, să se adăpostească sub o masă solidă sau lângă un perete de rezistență și să evite ferestrele sau obiectele care se pot prăbuși. După cutremur, trebuie verificate sursele de gaz și electricitate și evitate ascensoarele până la confirmarea siguranței clădirii.
De asemenea, IGSU reamintește că este importantă informarea doar din surse oficiale. În cazul cutremurelor, datele corecte sunt publicate exclusiv de INCDFP, care furnizează informațiile exacte privind magnitudinea, adâncimea și locația fiecărui seism.
România este una dintre țările europene cu o activitate seismică moderată, dar constantă. În fiecare an, INCDFP înregistrează sute de cutremure, majoritatea având magnitudini sub 3 grade. Doar o mică parte depășesc pragul de 4 grade, iar cele peste 5 sunt rare.
Această activitate seismică este parte integrantă a procesului natural de mișcare a plăcilor tectonice. În mod paradoxal, cutremurele mici au un rol protector, deoarece reduc tensiunile acumulate și previn producerea unui seism major brusc.
Pentru zona Vrancea, specialiștii estimează că activitatea actuală se încadrează în limitele obișnuite. Nu există semnale care să indice o creștere anormală a frecvenței sau a magnitudinii seismelor.
