Grigore Madalina
O afirmație neașteptată a șefului ANAF, Adrian Nica, a stârnit reacții puternice în spațiul public. Potrivit acestuia, până și gemul preparat în gospodărie este luat în calcul de Comisia Europeană atunci când se măsoară gradul de colectare a TVA în România.
Declarația a fost făcută miercuri seară, în cadrul unei emisiuni televizate, și a devenit rapid subiect de discuție națională.
Cum a ajuns gemul de casă să intre în calculele ANAF
Într-o intervenție la Antena 3, președintele ANAF, Adrian Nica, a explicat că produsele obținute în gospodărie – precum gemul, dulceața, legumele cultivate sau alte bunuri destinate autoconsumului – sunt incluse în așa-numitul gap de TVA, indicator folosit de Comisia Europeană pentru a evalua diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel efectiv încasat de stat.
„Este de notorietate discuția despre producția internă și autoconsumul din gospodării. Și ca să dau un exemplu clar: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”, a declarat Adrian Nica.
Întrebat dacă acest lucru afectează, într-adevăr, statisticile de colectare a TVA, șeful Fiscului a răspuns ferm:
„Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la gap-ul de TVA.”
România, campioană europeană la necolectarea TVA
Datele oficiale arată că România a înregistrat, în 2022, cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Practic, diferența dintre sumele care ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat și cele care s-au încasat efectiv a fost uriașă.
„Așteptăm publicarea datelor pentru 2023. Am văzut că țările vecine, cum ar fi Bulgaria, au cerut asistență de specialitate pentru a calcula mai corect aceste diferențe. Asta încercăm și noi: să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”, a adăugat Adrian Nica.
Gap-ul de TVA este unul dintre cei mai importanți indicatori prin care se măsoară nivelul de evaziune, fraudă fiscală și eficiența colectării veniturilor statului.
Ce înseamnă, de fapt, „gap-ul de TVA”
Indicatorul arată cât TVA ar trebui să încaseze statul conform legislației și cât încasează efectiv. Diferența este considerată o pierdere pentru buget.
Cauzele acestui deficit sunt multiple: evaziune fiscală, falimente, neplata facturilor, erori administrative, dar și activități care nu generează taxe — cum sunt produsele realizate pentru consum propriu.
Aici intervine și exemplul „gemului de casă al bunicii”. Deși aparent banal, el ilustrează modul în care activitățile tradiționale românești, care nu implică vânzare sau profit, influențează statisticile macroeconomice.
Românii, prinși între tradiție și birocrație
Declarația șefului ANAF a stârnit un val de ironii și indignare în mediul online. Mulți români au reacționat pe rețelele sociale, întrebându-se dacă urmează „impozitul pe zacuscă” sau „taxa pe borcanul de dulceață”.
Economiștii explică însă că nu este vorba de o taxare directă a gospodăriilor, ci de un calcul statistic la nivel european, care estimează valoarea economică a produselor realizate și consumate în afara circuitului fiscal.
Cu alte cuvinte, nu bunica este „impozitată” pentru borcanele ei de gem, ci România pierde puncte la capitolul performanță fiscală în raport cu Bruxellesul.
„Comisia Europeană evaluează inclusiv economia informală și autoconsumul. România, fiind o țară cu tradiție în producția de gospodărie, apare astfel cu un gap mai mare de TVA. Este o problemă de metodologie, nu o acuzație individuală”, au explicat specialiștii în fiscalitate.
Un paradox românesc: tradiția care scade performanța fiscală
România se află într-o situație paradoxală: ceea ce este considerat o dovadă de hărnicie și tradiție — gospodăria de la țară, grădina plină de legume, gemurile făcute toamna — devine, în statisticile europene, o pierdere fiscală.
Deși nu există intenția de a impozita direct produsele făcute în casă, sistemul de calcul european le tratează ca activități economice neînregistrate.
Astfel, „borcanul de gem de casă” ajunge să figureze, în mod indirect, ca o parte a sumei pe care statul „nu o încasează” prin TVA.
ANAF promite o metodologie mai corectă pentru România
Șeful ANAF a explicat că România încearcă să obțină sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru a schimba modul în care sunt raportate aceste date.
„Ne dorim ca metodologia să reflecte realitatea locală, unde autoconsumul nu este o formă de evaziune, ci o tradiție de familie”, a spus Adrian Nica.
El a adăugat că România a început deja discuții cu experți europeni pentru a ajusta formula de calcul, astfel încât activitățile gospodărești să nu mai tragă în jos indicatorii economici ai țării.
