Loredana Ionescu
Ședința de guvern de joi, 16 octombrie 2025, s-a transformat într-un nou moment tensionat între membrii Cabinetului condus de Ilie Bolojan, după ce premierul a decis să amâne din nou modificările la controversata „Ordonanță-haos”, un act normativ care a provocat nemulțumirea primarilor din toate partidele.
Surse guvernamentale au declarat că șeful executivului a luat decizia de întârziere după ce și noua variantă a ordonanței, pregătită de Ministerul Finanțelor, a fost contestată chiar în timpul ședinței de guvern.
Ordonanța contestată a blocat activitatea administrațiilor locale
Actul normativ, adoptat inițial cu scopul de a „optimiza cheltuielile administrației locale”, a generat în realitate un blocaj administrativ în mii de primării din țară.
Primarii au reclamat că ordonanța limitează drastic posibilitatea de a face plăți pentru cheltuieli esențiale – de la eliberarea certificatelor de naștere și deces, până la reparațiile școlilor, drumurilor și iluminatului publicr, arată Antean 3 CNN.
Noua formă a ordonanței, care ar fi trebuit să rezolve aceste probleme, a provocat însă un nou val de controverse. Potrivit unor surse citate din cadrul ședinței, documentul conținea prevederi absurde, precum obligativitatea unui memorandum separat pentru fiecare taxă judiciară de timbru, ceea ce ar fi însemnat mii de documente suplimentare pentru procesele aflate pe rolul primăriilor.
Ministerul Justiției cere timp suplimentar
În timpul ședinței, reprezentanții Ministerului Justiției au formulat mai multe observații asupra textului și au cerut un nou termen pentru analiză. Premierul Ilie Bolojan a fost de acord cu amânarea, preferând să trimită actul la revizuire în loc să adopte o variantă incompletă.
Astfel, guvernul a decis amânarea pentru o dată ulterioară a adoptării modificărilor, ceea ce înseamnă că ordonanța rămâne momentan în forma actuală – una care continuă să blocheze o parte semnificativă a activităților administrative din teritoriu.
Revolta primarilor: „Ni s-au blocat toate serviciile esențiale”
Nemulțumirile primarilor au crescut de la o zi la alta. Edilii acuză că ordonanța, adoptată fără consultare prealabilă, a paralizat funcționarea normală a instituțiilor locale.
Printre cei mai vocali s-a numărat Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, care a criticat dur documentul într-o conferință de presă:
„În acest moment, ar însemna, efectiv, blocarea Primăriilor. (…) Acolo se vorbeşte despre faptul că noi, până la sfârşitul anului, nu mai putem să facem reparaţii. Am spus-o de nenumărate ori până acum şi văd că cei de la Ministerul Finanţelor nu înţeleg – serviciile într-o Primărie înseamnă serviciul de iluminat, serviciul de transport public local, serviciul de salubrizare, serviciul de ecarisaj şi aşa mai departe. Este cu totul altceva decât în administraţia publică centrală”, declara Lia Olguța Vasilescu, într-o conferinţă de presă.
Edilul Craiovei a subliniat și un alt efect al ordonanței – blocarea accesării fondurilor europene:
„Să nu uităm că intrăm pe POR, că trebuie să cheltuim banii europeni, or, în condiţiile în care nu mai poţi să efectuezi studii de fezabilitate şi expertize, automat nu mai poţi să faci absorbţie de fonduri europene”, evidenţia Lia-Olguţa Vasilescu.
Edilii liberali acuză la rândul lor guvernul
Criticile nu au venit doar din partea primarilor PSD. Mai mulți edili PNL și USR s-au declarat la fel de nemulțumiți, acuzând guvernul că a adoptat un act normativ „neaplicabil”.
Mario De Mezzo, primarul liberal al Slatinei, a spus că ordonanța Bolojan a blocat activități administrative fundamentale:
Aceeași poziție au exprimat și primarii din județele Timiș, Cluj și Iași, care au semnalat că lipsa de claritate din textul ordonanței face imposibilă derularea achizițiilor publice sau încheierea de contracte de întreținere și reparații.
Grindeanu, reacție dură: „Ați făcut prostește, ca niște idioți”
La rândul său, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a lansat critici dure la adresa Ministerului Finanțelor, autorul ordonanței, spunând că măsurile luate dovedesc lipsă de competență și de înțelegere a realităților din teren.
„Există în acest moment în România unități administrative teritoriale, primării care au un personal, număr excesiv de angajați, excesiv, și care trebuie să-și reducă acest număr. Dar ceea ce trebuie să urmărim în același timp e să nu scadă serviciile publice, modul în care interacționezi cu cetățenii, în care le rezolvi lucrurile. Toate aceste lucruri pot fi făcute prin reformă, nu prin concedieri.
Ați dat mai devreme un exemplu cu ordonanța 52. E exemplu perfect în care vii și faci prostește, ca niște idioți, vii și reduci toate acele lucruri și de fapt tu blochezi tot. După care să vii tu, care ai promovat, și să ceri excepții pentru tine”, a spus Grindeanu.
Declarațiile sale au stârnit reacții și în coaliția de guvernare, unii miniștri recunoscând că documentul a fost elaborat în grabă, fără analiză de impact și fără consultarea autorităților locale.
„Ordonanța-haos” – denumirea informală dată de primari și presa centrală – fusese adoptată inițial cu scopul de a reduce cheltuielile neesențiale la nivelul administrațiilor locale și de a limita risipa din fondurile publice.
În practică, însă, ordonanța a blocat o serie de activități curente, deoarece nu a făcut diferența între cheltuielile administrative obișnuite și cele strict necesare.
Sursa foto: Arhivă
