Georgescu Dragos
Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în ultima sa analiză publicată joi, calificativul de țară al României la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, atât în valută, cât și în monedă locală. În ciuda acestui gest de continuitate, care arată că România își păstrează statutul de țară recomandată pentru investiții, S&P menține perspectiva negativă, semnalând că echilibrul bugetar rămâne fragil, iar riscurile politice și economice ar putea periclita traiectoria fiscală.
Veste uriașă primită de România după măsurile de austeritate luate de Ilie Bolojan. De ce a scăpat țara noastră în ultima clipă
Evaluarea vine într-un moment în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan încearcă să recâștige încrederea investitorilor printr-un amplu pachet de reforme fiscale, menit să reducă deficitul bugetar uriaș moștenit din anii precedenți. Deși măsurile anunțate sunt descrise de S&P drept „cele mai ambițioase de după criza financiară din 2008”, agenția atrage atenția că rezultatele lor sunt incerte, mai ales după 2026, când mandatul premierului se va încheia.
Ce înseamnă asta? Mai exact, România scapă de retrogradarea și de categoria „junk”.
În evaluarea publicată, analiștii de la S&P notează că actualul executiv și-a asumat o agendă fermă de consolidare bugetară, cu ținte precise. Planul include reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026. Această corecție a dezechilibrelor fiscale este văzută ca fiind necesară pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, însă S&P subliniază că implementarea acestor obiective rămâne incertă din cauza presiunilor politice și a contextului economic advers.
Agenția apreciază faptul că alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României și instalarea unui nou guvern majoritar au adus un grad de stabilitate politică, punând capăt unei perioade de instabilitate și blocaje în luarea deciziilor. Totuși, consolidarea fiscală va trebui să fie dusă la capăt într-un context complicat, în care creșterea economică este prognozată să încetinească sever, iar inflația să revină pe o traiectorie ascendentă.
S&P avertizează asupra riscurilor economice și politice
Agenția S&P subliniază că mediul macroeconomic al României este „extrem de provocator”. Economia va crește, potrivit estimărilor, cu doar 0,3% în 2025 – un nivel semnificativ mai redus față de anii anteriori. Inflația este așteptată să revină spre pragul de 9%, în ciuda politicilor monetare restrictive aplicate de BNR, iar deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în jurul a 7,5% din PIB, ceea ce pune presiune suplimentară pe moneda națională și pe rezervele valutare.
Mai mult, S&P punctează că, dincolo de anul 2026, perspectivele fiscale ale României sunt incerte, în special în condițiile unui acord politic de alternanță la guvernare între PNL și PSD. Posibilitatea ca agenda de reforme să fie abandonată sau diluată în următorii ani reprezintă un risc major pentru stabilitatea fiscală.
„Contextul politic este fragil, iar tranziția guvernamentală programată în 2026 ridică semne de întrebare privind continuitatea măsurilor asumate acum. Lipsa de predictibilitate în ceea ce privește voința politică de a continua reformele reprezintă un risc semnificativ în evaluarea ratingului de țară”, subliniază S&P.
Deși pachetul fiscal anunțat de Guvern este, în teorie, solid și bine structurat, S&P avertizează că efectele sale asupra economiei reale pot fi ambigue. Măsurile de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, dacă nu sunt aplicate gradual și cu protecție pentru categoriile vulnerabile, pot avea efecte recesive, erodând consumul și investițiile private.
Experiențele anterioare ale României în materie de ajustări bugetare sunt evocate de agenție, care notează că multe încercări similare au eșuat, din cauza rezistenței administrative, a contestării în justiție sau a lipsei de voință politică. Acest istoric slab de implementare a politicilor de consolidare fiscală ridică îndoieli în privința succesului noii strategii.
S&P subliniază că sustenabilitatea bugetară nu poate fi obținută doar prin măsuri contabile sau tăieri temporare, ci este nevoie de o reformă profundă a aparatului public, de digitalizare fiscală și de creșterea conformării voluntare la plată.
Fondurile europene, o ancoră temporară de stabilitate
În ciuda semnalelor de alarmă, raportul S&P menționează și un aspect pozitiv important: România are acces la o sursă semnificativă de finanțare externă nerambursabilă, prin fondurile europene. Conform analizei, țara noastră ar putea atrage până în 2027 aproximativ 44 de miliarde de euro din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a peste 12% din PIB.
Aceste fonduri, incluse în cadrul financiar multianual și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui substanțial la finanțarea deficitului de cont curent, la realizarea unor investiții publice esențiale și la modernizarea infrastructurii administrative.
Totuși, accesarea acestor fonduri este condiționată de implementarea unor reforme structurale și de respectarea calendarului de jalonare agreat cu Comisia Europeană. Întârzierile în acest proces sau tergiversarea adoptării unor legi-cheie pot afecta serios fluxurile de bani europeni, avertizează agenția.
Scenariile S&P: de la retrogradare la stabilizare
S&P menține o abordare precaută în evaluarea riscurilor, prezentând două scenarii posibile pentru România în următorii doi ani.
În scenariul negativ, agenția ar putea retrograda ratingul de țară dacă:
pachetul de consolidare fiscală se dovedește insuficient;
economia va înregistra o contracție mai puternică decât se estimează în prezent;
deficitul extern se va adânci semnificativ, punând presiune pe finanțarea externă;
reformele structurale vor fi amânate sau blocate din motive politice.
Această retrogradare ar duce România sub pragul „investment grade”, ceea ce ar însemna o creștere a costurilor de împrumut, o scădere a interesului investitorilor instituționali și o depreciere semnificativă a monedei naționale.
În scenariul pozitiv, România ar putea beneficia de o stabilizare a perspectivei și, ulterior, de o îmbunătățire a ratingului, dacă:
soldul fiscal se va ajusta vizibil și sustenabil;
deficitul de cont curent va scădea sub 5% din PIB;
economia își va reveni pe un trend de creștere sustenabilă;
reformele PNRR vor fi aplicate integral și la timp.
Aceste condiții, însă, presupun nu doar voință politică, ci și o administrație capabilă să ducă la capăt reforme complexe și adesea impopulare.
România, între presiunea piețelor și testul politic intern
În acest context, Guvernul Bolojan este confruntat cu o provocare majoră: să mențină încrederea piețelor internaționale și a agențiilor de rating, în timp ce gestionează o economie aflată aproape de stagnare și un mediu social tensionat din cauza măsurilor de austeritate.
Faptul că România nu a fost retrogradată încă oferă o fereastră de oportunitate pentru a demonstra că pachetul de consolidare bugetară nu este doar o promisiune, ci un angajament ferm. Totuși, lipsa unei coerențe politice pe termen mediu și dificultățile administrative cronice pot transforma această oportunitate într-o vulnerabilitate.
La nivel intern, Executivul trebuie să navigheze printre presiunile din partea sindicatelor, a administrației locale și a unor partide parlamentare care deja contestă măsurile fiscale adoptate. Orice recul politic poate pune în pericol traiectoria de consolidare și, implicit, ratingul de țară.
Concluzii provizorii ale S&P: „Teren fragil, dar nu pierdut”
Reconfirmarea ratingului „BBB-/A-3” de către S&P este, în esență, un semnal mixt: România nu este încă într-o situație critică, dar nici într-o poziție stabilă. Terenul este fragil, iar orice greșeală – fie de ordin politic, fie de execuție bugetară – poate duce la pierderea statutului de țară recomandată pentru investiții.
Agenția subliniază că următorii doi ani vor fi esențiali pentru viitorul economic al țării. Dacă Guvernul Bolojan va reuși să livreze reformele promise, România își poate păstra și chiar îmbunătăți poziția în fața investitorilor. Dacă însă promisiunile rămân doar pe hârtie, riscul unei crize financiare este real.
În final, evaluarea S&P este mai mult decât un raport tehnic: este un barometru al încrederii externe în capacitatea României de a se reforma din interior. Cu un context politic volatil, o economie încetinită și o societate din ce în ce mai polarizată, misiunea este dificilă. Dar nu imposibilă.
