Loredana Ionescu
Pentru cei care locuiesc la curte, relațiile de vecinătate nu se bazează doar pe înțelegere și respect reciproc, ci sunt reglementate și prin norme legale. Una dintre cele mai des întâlnite surse de neînțelegeri între proprietarii de terenuri învecinate este gardul care delimitează cele două proprietăți. Cine trebuie să îl construiască, cine suportă cheltuielile și ce se întâmplă dacă unul dintre vecini refuză să contribuie? Răspunsul se află în Codul Civil.
Conform articolului 662 din Codul Civil, proprietarii terenurilor învecinate au obligația legală de a participa, în mod egal, la realizarea gardului comun. Această prevedere se aplică indiferent dacă este vorba despre construirea unui gard nou, despre înlocuirea unuia deteriorat sau despre reabilitarea unui gard vechi.
Ce înseamnă „gard comun” și când este obligatorie contribuția ambilor vecini
Important de reținut este faptul că legea face referire strict la gardul comun, adică acel gard amplasat exact pe linia de hotar dintre două proprietăți. Dacă gardul se află complet pe terenul unuia dintre vecini, cheltuiala pentru construcția sau întreținerea acestuia îi revine exclusiv proprietarului respectiv. În acest caz, celălalt vecin nu are nicio obligație legală să contribuie.
Atunci când gardul este comun, iar unul dintre vecini refuză să participe la costurile necesare, celălalt are dreptul de a formula o acțiune în instanță. Judecătorii pot dispune obligarea vecinului reticent la plata sumei corespunzătoare cotei sale. Este o cale legală de soluționare a unui conflict frecvent între proprietari, mai ales în mediul rural sau în zonele rezidențiale cu parcele individuale.
Lucrări de construcție și distanțele obligatorii față de limita de proprietate
Legea nu reglementează doar aspectele ce țin de garduri, ci și alte lucrări care pot afecta relațiile dintre vecini. Astfel, indiferent dacă un proprietar deține autorizație de construire, acest document nu îl exonerează de obligația de a respecta distanțele minime impuse față de linia de hotar.
În lipsa unor reglementări mai restrictive în planurile locale de urbanism, construcțiile, lucrările sau plantațiile trebuie realizate la o distanță de minimum 60 de centimetri de linia de proprietate. Această regulă are ca scop menținerea unui climat civilizat de coabitare și evitarea disputelor legate de încălcarea spațiului privat al vecinului.
În cazul în care această distanță este ignorată, vecinul afectat are dreptul de a contesta lucrarea în instanță, chiar dacă autorizația de construcție a fost legal emisă. Instanțele pot decide, în funcție de gravitatea situației, inclusiv demolarea parțială sau modificarea construcției.
Ferestre, balcoane și terase cu vizibilitate spre vecini: Ce condiții impune legea
Un alt aspect prevăzut clar de Codul Civil este cel legat de deschiderile pentru vedere: ferestre, balcoane sau terase care oferă vizibilitate directă spre curtea sau casa vecinului. În astfel de situații, legea impune o distanță minimă de doi metri față de limita proprietății.
Dacă distanța de doi metri nu poate fi respectată, atunci este necesar acordul scris al vecinului pentru realizarea respectivei lucrări. Fără acest consimțământ, lucrarea este considerată ilegală, iar vecinul are dreptul de a solicita desființarea ei prin acțiune în instanță. Legea protejează astfel intimitatea proprietății, dar și dreptul fiecărui cetățean de a-și folosi bunul fără a fi expus fără voia sa.
Ziduri comune: Reguli stricte pentru modificări unilaterale
În situațiile în care două clădiri sunt alipite sau împart un zid comun, nicio modificare nu poate fi realizată fără acordul explicit al ambilor proprietari. Astfel, niciunul dintre vecini nu poate să deschidă ferestre, uși, balcoane sau alte spații cu vizibilitate către cealaltă proprietate fără acordul scris al vecinului.
Această prevedere se aplică și în cazul în care unul dintre proprietari dorește să înălțeze zidul, să îl spargă pentru a instala o fereastră sau să adauge elemente de arhitectură. Lipsa acordului îl poate expune pe proprietarul inițiator la acțiuni legale și chiar sancțiuni.
Ce se poate face dacă vecinul refuză orice colaborare
În cazul în care un vecin refuză constant să colaboreze, fie în privința gardului comun, fie în ceea ce privește distanțele legale sau acordurile necesare pentru lucrări cu impact asupra ambelor proprietăți, legea oferă soluții clare. Orice persoană care se consideră prejudiciată de refuzul vecinului poate apela la instanțele de judecată, în baza prevederilor Codului Civil.
În majoritatea cazurilor, instanțele decid în favoarea proprietarului care respectă legea și standardele de bună vecinătate. Totuși, este recomandat ca înainte de orice demers legal să se încerce o soluționare amiabilă, prin comunicare și înțelegere.
Tot mai mulți avocați și specialiști în legislație aleg să explice astfel de situații pe rețelele de socializare. Într-o postare recentă devenită virală pe TikTok, un jurist a explicat pe înțelesul tuturor prevederile articolului 662 din Codul Civil:
„Răspunsul este da. Această obligație o găsim expres reglementată în Codul Civil la Articolul 662. Practic, această reglementare instituie obligația vecinilor de a contribui împreună la costurile necesare construirii unui gard comun.
În ceea ce privește alte tipuri de lucrări, cum ar fi construcția sau modernizarea unei case, legislația impune și alte reguli menite să protejeze drepturile vecinilor. Chiar dacă deții o autorizație de construire, acest lucru nu te exonerează de obligația de a respecta distanțele față de hotar prevăzute în Codul Civil.
Astfel, orice construcție, lucrare sau plantație trebuie realizată la cel puțin 60 de centimetri față de linia de hotar, în lipsa unei alte prevederi din regulamentele locale de urbanism. Această regulă are rolul de a menține un climat de bună vecinătate și de a preveni conflictele generate de încălcarea spațiului privat.
Dacă unul dintre vecini se opune, atunci, celălat vecin îl poate obliga la suportarea acestor cheltuieli prin formularea unei acțiuni la instanța de judecată”, a spus aceasta într-o postare pe TikTok.
Aceeași sursă a atras atenția și asupra distanțelor minime ce trebuie respectate între clădiri și hotar, precum și asupra interdicției de a crea deschideri cu vedere directă spre vecin fără consimțământul acestuia.
Recomandări pentru evitarea conflictelor între vecini
Pentru a preveni disputele, specialiștii recomandă ca, înainte de începerea oricărei lucrări, să existe un dialog deschis între vecini. Este utilă redactarea unui acord scris privind contribuțiile financiare pentru garduri, planurile de construcție sau alte intervenții care pot afecta ambele proprietăți. Un document semnat de ambele părți poate fi ulterior folosit ca probă, în cazul apariției unui litigiu.
Totodată, consultarea unui avocat sau a unui specialist în urbanism este importantă în cazul în care există neclarități privind aplicarea legii sau interpretarea reglementărilor locale. Astfel de demersuri pot evita cheltuieli inutile și conflicte de lungă durată.
Codul Civil protejează drepturile proprietarilor, dar și echilibrul necesar unei bune conviețuiri între vecini. În final, respectarea regulilor legale și a vecinului de lângă noi rămâne esențială pentru un trai liniștit la curte.
Sursa foto: Arhivă
