Georgescu Dragos
Meteorologii din întreaga lume urmăresc cu atenție ceea ce se întâmplă în această perioadă deasupra Polului Nord. Datele satelitare confirmă deja scăderi de temperatură și de presiune în zona arctică, semne clare că un nou vortex polar începe să se formeze. Acest fenomen, deși apare anual în sezonul rece, ridică acum îngrijorări speciale, întrucât modul său de evoluție ar putea influența decisiv felul în care se va desfășura iarna 2025/2026 în Europa și, implicit, în România.
Vine vortexul polar. Se anunță iarnă grea în România. Anunțul făcut de meteorologi
Vortexul polar este o structură de vânturi puternice și circulații atmosferice care se formează în jurul Polului Nord, la altitudini mari, în stratosferă. El funcționează ca un fel de barieră care ține aerul rece concentrat deasupra Arcticii.
În condiții normale, vortexul rămâne stabil și aerul rece nu se deplasează spre sud. Însă atunci când se slăbește sau se rupe, mase uriașe de aer arctic se revarsă către latitudini mai joase, provocând episoade severe de frig, viscol și ninsori abundente în Europa, Asia și America de Nord.
De-a lungul istoriei recente, astfel de destabilizări au fost responsabile pentru ierni extrem de reci și pentru fenomene meteo care au paralizat regiuni întregi.
Primele semne ale iernii care vine
Potrivit site-ului specializat severe-weather.eu, citat de Antena 3 CNN, imaginile și măsurătorile satelitare arată deja că temperatura și presiunea aerului în zona arctică scad într-un ritm mai accelerat decât în alți ani. Acest lucru confirmă începutul formării vortexului polar.
Ceea ce îi preocupă pe meteorologi nu este însă simpla apariție a vortexului – un fenomen anual – ci intensitatea lui redusă la debutul acestui sezon.
Anul acesta, vortexul se conturează mai slab decât media multianuală, ceea ce ridică riscuri sporite de destabilizare în lunile următoare.
Factorii care ar putea destabiliza vortexul polar
Specialiștii atrag atenția că doi factori majori contribuie la șansele unei ierni reci și imprevizibile:
La Niña – fenomen climatic complex care are loc atunci când temperaturile din Oceanul Pacific ecuatorial scad sub valorile normale. Acesta influențează circulația atmosferică globală și, conform statisticilor, este adesea asociat cu ierni mai reci și mai instabile în emisfera nordică.
QBO negativ (Quasi-Biennial Oscillation) – un ciclu natural de schimbare a direcției vânturilor stratosferice la altitudini mari, care alternează între est și vest la intervale de aproximativ doi ani. Când QBO este negativ, adică vânturile stratosferice suflă predominant din est, probabilitatea destabilizării vortexului polar crește considerabil.
Combinația dintre un vortex slab, un episod La Niña activ și QBO negativ creează condițiile perfecte pentru un fenomen numit „încălzire stratosferică bruscă”. În acest scenariu, temperaturile din stratosferă cresc rapid, vortexul polar se rupe și aerul rece arctic coboară spre Europa.
Lecțiile trecutului: cum au influențat rupturile vortexului iernile din Europa
Istoria recentă oferă exemple clare ale impactului acestui fenomen:
Iarna 2009/2010 – o ruptură puternică a vortexului polar a adus valuri de frig extrem în Europa, cu temperaturi negative record și ninsori care au paralizat transporturile.
Februarie 2012 – România a fost lovită de unul dintre cele mai grele episoade de iarnă din ultimele decenii. Temperaturile au scăzut sub -25 de grade Celsius, iar viscolul a izolat sute de localități. Meteorologii au legat acest episod de instabilitatea vortexului polar.
Iarna 2018 – așa-numitul „Beast from the East” a lovit Marea Britanie și Europa Centrală, aducând ninsori masive și un frig polar neașteptat. Cauza: o încălzire stratosferică bruscă și ruperea vortexului.
Aceste exemple arată că atunci când vortexul polar cedează, impactul asupra Europei este imediat și sever.
Ce înseamnă pentru România iarna 2025/2026
Dacă predicțiile actuale se confirmă, România ar putea fi afectată de o iarnă mult mai dinamică și instabilă decât în ultimii ani.
Episoade cu frig intens și ninsori abundente, în special în regiunile extracarpatice și la munte.
Alternanțe bruște între perioade blânde și valuri de frig, ceea ce va crea dificultăți pentru agricultură, transporturi și consumul de energie.
Posibilitatea apariției unor viscole severe care să blocheze drumuri și să pună presiune pe autorități.
Deși este imposibil de spus exact când și cât de puternice vor fi aceste episoade, probabilitatea lor este mai mare decât în iernile recente, marcate de temperaturi mai blânde și precipitații reduse.
