Nicolescu Daniela
După condamnarea definitivă la 10 ani de închisoare pentru accidentul produs în august 2023, în urma căruia doi tineri au murit, Vlad Pascu încearcă o nouă cale juridică. Prin avocații săi, acesta a depus un recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție, sperând să obțină o reducere a pedepsei. Pe 2 decembrie, un complet de filtru va decide dacă cererea este admisibilă și dacă procesul poate continua la nivelul instanței supreme.
Contestarea condamnării: ce invocă avocații lui Vlad Pascu
În luna august a acestui an, Curtea de Apel Constanța a menținut condamnarea pronunțată de Judecătoria Mangalia, stabilind pedeapsa de 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. Noul recurs, depus la ÎCCJ, se bazează pe două motive principale, potrivit unor surse apropiate familiei tânărului.
Primul argument invocat de avocați îl reprezintă absența unei expertize medicale care să stabilească dacă drogurile identificate în sângele lui Pascu — cocaină, amfetamine, metamfetamine și ecstasy — aveau, în concentrațiile respective, capacitatea de a afecta efectiv abilitatea de a conduce. La termenul anterior de la Curtea de Apel, apărătorii au invocat o decizie recentă a ÎCCJ, Decizia 25/2025, care precizează că pentru a considera un șofer sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să existe dovezi atât ale prezenței substanțelor, cât și ale aptitudinii lor de a afecta conducerea.
Avocații declarau în sala de judecată:
„Nu urmărim o soluție de achitare, dar cauza trebuie lămurită sub toate aspectele. S-a reținut că Vlad Pascu se afla sub influența unui cocktail de substanțe, dar concentrațiile găsite în sânge nu mai produceau efecte.”
Aceștia au amintit că în alte dosare au existat achitări pentru conducere sub influența drogurilor, deși valorile erau mai ridicate.
Al doilea motiv invocat este faptul că denunțurile făcute de Pascu la DIICOT nu au fost valorificate în stabilirea pedepsei. Avocații susțin că unul dintre denunțuri a dus la condamnarea dealerului Tudor Duma, iar legea prevede reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă pentru martorii care facilitează descoperirea infractorilor. Instanța a respins însă aplicarea acestei prevederi, argumentând că majoritatea denunțurilor au fost formulate într-un alt dosar și că acestea nu au condus, în cele mai multe cazuri, la identificarea unor suspecți.
Ce poate decide Înalta Curte în recursul în casație
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac și nu reanalizează probele, ci doar legalitatea hotărârii contestate. Dacă ÎCCJ admite recursul, instanța poate dispune fie rejudecarea cauzei, fie — în situații rare — achitarea inculpatului.
Pentru Vlad Pascu, miza este reducerea pedepsei, nu anularea completă a condamnării. Cererea depusă urmează să fie analizată mai întâi de completul de filtru al instanței supreme, care va stabili dacă recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate.
Cum s-a produs accidentul: o noapte de haos la Vama Veche
În noaptea de 19 august 2023, la ora 5.20, Vlad Pascu, aflat la volanul unui Mercedes decapotabil, circula cu peste 100 km/h pe drumul dintre Vama Veche și 2 Mai. A lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului: trei au fost răniți, iar doi și-au pierdut viața.
Testarea rapidă a indicat prezența cocainei, amfetaminelor și metamfetaminelor. Ulterior, analiza probelor biologice a arătat și consumul de ecstasy. Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere și vătămare corporală din culpă, conducere sub influența alcoolului sau drogurilor și părăsirea locului accidentului.
Cazul a provocat un val de indignare publică, cu atât mai mult cu cât, cu o zi înainte de tragedie, tânărul fusese oprit în trafic de șeful Poliției Rutiere Constanța. Deși conducea fără semne de începător și fără poliță RCA, și în ciuda faptului că mașina prezenta mai multe nereguli, Pascu a fost lăsat să plece fără nicio sancțiune.
Erorile poliției și reacția autorităților
În anchetă, prietenii care se aflaseră cu el în mașină în noaptea accidentului au declarat că Pascu „conducea haotic, făcea drifturi și avea viteză foarte mare, chiar și 200 km/h”. La ora 0.40, un martor sunase la 112, semnalând comportamentul periculos al șoferului. Abia două ore mai târziu, mașina a fost oprită, iar controlul a scos la iveală patru pastile sedative și un joint. Polițiștii l-au testat doar pentru alcool, nu și pentru droguri, iar pentru că alcoolemia era zero, l-au lăsat să plece.
Acest lanț de erori a fost criticat dur. Judecătoarea care l-a condamnat pe fond a arătat că atitudinea polițiștilor a dus la „consolidarea percepției inculpatului că, atât timp cât chiar organele de poliție i-au permis să plece, el ar fi capabil să conducă autoturismul pe drumurile publice”.
Șeful Poliției Române, Benone Matei, declara atunci:
„100% tragedia putea fi evitată.”
Ulterior, ministrul de interne Cătălin Predoiu a dispus cercetări în cazul a patru șefi din IPJ Constanța și al unui agent. Doar doi polițiști au primit sancțiuni minore — reducerea salariului cu 20% timp de trei luni —, iar până acum niciunul nu a fost pus sub acuzare.
Victimele și problema infrastructurii: cine poartă răspunderea morală
Procurorii au apreciat în rechizitoriu că accidentul a fost rezultatul unui cumul de factori, considerând că și victimele ar fi contribuit la producerea tragediei deoarece „se deplasau necorespunzător”.
Tinerii răniți au contestat această afirmație, declarând că „era imposibil să mergem pe partea stângă a drumului”, deoarece trotuarul se termina brusc în câmp. Experții consultați ulterior au confirmat că oamenii nu aveau nicio alternativă și au subliniat responsabilitatea autorităților locale pentru lipsa infrastructurii adecvate.
Separat de accident, Vlad Pascu a fost cercetat de DIICOT într-un dosar de trafic și consum de droguri, în care erau acuzați și părinții lui. În 2023, Tribunalul București a constatat că procurorii de la Secția de Combatere a Traficului de Droguri nu aveau competență în anchetarea tatălui său, Claudiu Pascu, iar în cazul mamei, Miruna Pascu, a fost exclusă o probă esențială. Dosarul a fost restituit la DIICOT, iar decizia a fost menținută în ianuarie 2024 de Curtea de Apel București.
