Grigore Madalina
O bucată de teren cu iarbă aflată lângă bloc poate părea locul perfect pentru flori, trandafiri, pomi fructiferi sau chiar un gard viu. Totuși, faptul că locatarii folosesc de ani de zile acel spațiu nu înseamnă automat că au și dreptul să decidă singuri ce plantează acolo.
Primul lucru care trebuie verificat este cine deține terenul și cine îl administrează. Regulile sunt diferite dacă spațiul aparține condominiului, dacă este domeniu public sau dacă este proprietatea unei alte persoane.
Spațiul verde de lângă bloc nu aparține automat asociației
Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că orice teren cu verdeață din jurul blocului ar aparține automat asociației de proprietari.
În realitate, terenul poate face parte din proprietatea comună a condominiului, dar poate fi și proprietate publică ori privată a unei autorități sau a unei alte persoane.
Pentru a afla exact situația juridică trebuie verificate actele de proprietate, documentația cadastrală și, dacă este cazul, evidențele administrației locale.
Legea nr. 196/2018 stabilește reguli privind proprietatea comună și administrarea condominiilor, în timp ce Legea nr. 24/2007 reglementează spațiile verzi din intravilanul localităților.
Nici proprietarul apartamentului de la parter nu are automat drept exclusiv
Faptul că un locatar stă la parter și are spațiul verde chiar sub fereastră nu îi oferă automat dreptul de a-l transforma într-o grădină proprie.
Dacă terenul este parte comună a condominiului, el rămâne destinat folosinței comune.
Așadar, faptul că cineva îngrijește de ani de zile un petic de pământ nu înseamnă că devine proprietarul acelui spațiu.
Dacă mai mulți locatari vor să amenajeze o grădină comună, proiectul ar trebui discutat în cadrul condominiului și realizat cu respectarea regulilor asociației, a actelor de proprietate și, unde este cazul, a autorizațiilor necesare.
Cine poate planta pe un spațiu verde public
Dacă terenul este spațiu verde public, situația se schimbă.
Amenajarea și administrarea unor astfel de terenuri intră în competența proprietarului sau administratorului spațiului.
Cu alte cuvinte, un locatar nu ar trebui să pornească de la ideea că poate transforma după propria dorință un teren public într-o grădină personală.
Chiar dacă intenția este una bună și cineva vrea să planteze un tei, câțiva trandafiri sau un gard viu, intervenția trebuie făcută în cadrul legal aplicabil terenului respectiv.
Legea recunoaște posibilitatea cetățenilor de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, însă acest lucru nu înseamnă că orice intervenție poate fi făcută fără acord sau fără respectarea regulilor.
Ce se poate întâmpla dacă plantezi fără drept
Nu orice copac plantat fără aprobare atrage automat o amendă. Pentru aplicarea unei sancțiuni trebuie să existe o faptă concretă și o normă legală care să o sancționeze.
Totuși, în cazul spațiilor verzi publice, intervențiile făcute fără respectarea regimului terenului pot crea probleme.
Administratorul poate solicita, în funcție de situație, îndepărtarea amenajării și readucerea terenului la starea anterioară.
Legea nr. 24/2007 prevede sancțiuni pentru anumite forme de folosire neautorizată sau ocupare nelegitimă a terenurilor cu spații verzi.
Pentru persoanele fizice, amenzile menționate în articolul-sursă sunt de 100-200 de lei pentru folosirea neautorizată și de 200-1.000 de lei pentru ocuparea nelegitimă, în funcție de încadrarea faptei.
În ce situații poate avea probleme un locatar
Pot apărea sancțiuni sau obligația de a reface terenul dacă o persoană folosește fără drept un teren încadrat ca spațiu verde, ocupă nelegitim o suprafață, deteriorează vegetația ori instalațiile existente sau modifică terenul fără să aibă acest drept.
Probleme pot apărea și dacă sunt afectate aleile, sistemele de drenaj, instalațiile din spațiul verde ori stratul fertil al solului.
De asemenea, nu este indicat ca un locatar să taie sau să modifice după bunul plac arborii existenți, chiar dacă aceștia sunt foarte aproape de bloc.
Cine răspunde de copacii bătrâni sau periculoși
Dacă un copac de lângă bloc este bătrân, uscat sau pare periculos, locatarul nu ar trebui să îl taie singur.
În cazul spațiilor verzi cu arbori și arbuști, obligațiile de întreținere revin proprietarilor și administratorilor.
Calea corectă este sesizarea celui care administrează terenul și, după caz, a autorității competente.
Există și reguli speciale pentru anumite specii de arbori ornamentali din spațiile verzi publice. Tăierile în coroană pot fi restricționate, cu excepții pentru ramuri uscate sau pentru situații în care există un risc pentru trafic, clădiri ori rețele.
Cum afli dacă terenul din fața blocului este public sau privat
Primul pas este verificarea situației juridice a terenului.
Locatarii pot solicita informații de la primărie și pot verifica documentația cadastrală.
Pentru cine vrea să planteze, traseul cel mai sigur este simplu: să afle cine este proprietarul, cine administrează terenul și dacă acel teren are regim de spațiu verde.
Dacă este teren public, trebuie întrebată autoritatea sau administratorul despre procedura de amenajare.
Dacă este proprietate comună a condominiului, trebuie consultate actele, regulamentul și regulile asociației de proprietari.
Pot locatarii să își amenajeze propria grădină?
Da, astfel de proiecte pot exista, dar simplul acord verbal al vecinilor nu este întotdeauna suficient.
Dacă terenul aparține condominiului, trebuie respectate regulile privind administrarea proprietății comune.
Dacă terenul este public, locatarii trebuie să discute cu autoritatea care îl administrează.
Prin urmare, faptul că „toată lumea din bloc este de acord” nu schimbă automat proprietarul terenului și nu înlocuiește eventualele aprobări necesare.
Grădinile comunitare, o variantă legală și organizată
În mai multe orașe din România au apărut inițiative de grădinărit comunitar.
Acestea sunt diferite de situația în care un singur locatar plantează individual câteva flori în fața blocului.
O grădină comunitară presupune, în general, un spațiu clar identificat, reguli de administrare, o comunitate de utilizatori și colaborare cu proprietarul sau administratorul terenului.
Astfel de inițiative au fost dezvoltate sau discutate în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu.
Avantajele unor asemenea proiecte pot fi importante pentru cartiere: mai multă vegetație, biodiversitate, reducerea efectului de insulă de căldură și o implicare mai mare a comunității.
La casă și la bloc nu se aplică întotdeauna aceleași reguli
La casă, proprietarul care plantează pe terenul său trebuie să țină cont, printre altele, de regulile privind vecinătatea și distanța față de hotar.
La bloc însă, primul lucru care trebuie stabilit este cine deține și cine administrează terenul.
Dacă spațiul este public, un locatar nu îl poate transforma unilateral într-o grădină personală.
Dacă este parte comună a condominiului, folosirea lui trebuie să respecte drepturile tuturor coproprietarilor.
Concluzia este simplă: înainte de a lua lopata și de a planta, trebuie verificată situația juridică a terenului. Intenția poate fi bună, dar lipsa dreptului de a interveni poate transforma o amenajare făcută cu cele mai bune gânduri într-o problemă.
