Georgescu Dragos
România a fost zguduită de un nou cutremur produs într-o zonă mai puțin obișnuită pentru activitate seismică intensă, în noaptea de marți spre miercuri. Evenimentul a atras atenția specialiștilor și a populației, mai ales în contextul în care, în ultimele zile, au fost înregistrate mai multe mișcări tectonice în diferite regiuni ale țării. Potrivit informațiilor oficiale transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut o magnitudine de peste 3 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime considerabilă.
Cutremur în România într-o zonă neobișnuită. Unde s-a resimțit
Cutremurul din Muntenia vine la scurt timp după alte două seisme consecutive înregistrate în zona Moldovei, fapt care a stârnit întrebări și îngrijorări în rândul populației. Deși magnitudinile nu au fost ridicate, frecvența acestor evenimente și zonele în care au apărut le fac relevante din punct de vedere seismologic.
Conform datelor publicate de specialiștii de la INFP, cutremurul s-a produs pe 23 decembrie 2025, la ora 23:43:12, ora locală a României. Seismul a avut o magnitudine de 3,7 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 66 de kilometri, ceea ce îl plasează în categoria cutremurelor de adâncime medie.
Zona în care a fost localizat epicentrul este una considerată mai puțin obișnuită pentru astfel de evenimente, respectiv Muntenia, județul Prahova. De regulă, cele mai multe cutremure resimțite în România sunt asociate zonei Vrancea, însă acest seism a avut o localizare diferită, ceea ce l-a făcut să fie atent monitorizat.
Orașele aflate în apropierea epicentrului
Potrivit informațiilor furnizate de INFP, cutremurul s-a produs în apropierea mai multor orașe importante din centrul și sudul țării. Lista localităților situate în proximitatea epicentrului include:
– aproximativ 31 km sud-est de Brașov
– 50 km sud de Sfântu Gheorghe
– 53 km nord de Ploiești
– 61 km nord-est de Târgoviște
– 84 km vest de Buzău
– 97 km nord-est de Pitești
În unele dintre aceste orașe, mișcarea seismică a fost percepută slab, în special de persoanele aflate în repaus sau la etajele superioare ale clădirilor. Nu au fost raportate pagube materiale sau victime, însă evenimentul a fost suficient de puternic pentru a fi înregistrat clar de aparatura seismică.
O zonă mai puțin activă, dar atent monitorizată
Specialiștii în seismologie subliniază faptul că Muntenia nu este cunoscută ca o zonă cu activitate seismică frecventă de suprafață, însă poate fi influențată de structuri tectonice mai profunde. Adâncimea la care s-a produs cutremurul sugerează o legătură indirectă cu sistemele tectonice active din interiorul arcului carpatic.
Astfel de evenimente, chiar dacă nu sunt periculoase, oferă date importante pentru analiza comportamentului scoarței terestre și pentru actualizarea modelelor de risc seismic la nivel național.
Contextul seismic recent din România
Cutremurul din Muntenia nu este un eveniment izolat. În zilele precedente, România a fost zguduită de două seisme succesive în zona Moldovei, la un interval de mai puțin de 24 de ore. Aceste mișcări tectonice au fost de mică adâncime, dar au atras atenția prin frecvența lor.
Primul cutremur s-a produs pe 21 decembrie, la ora 15:00:42, și a avut o magnitudine de 2,3 grade pe scara Richter. Potrivit INFP, acesta s-a produs la o adâncime extrem de mică, de 2,1 kilometri, ceea ce îl încadrează în categoria cutremurelor de suprafață.
La nici o zi distanță, un al doilea cutremur a fost înregistrat în aceeași zonă. Seismul s-a produs pe 22 decembrie, având o magnitudine de 2 grade pe scara Richter și o adâncime de doar 1 kilometru. Deși a fost slab, caracterul său de suprafață l-a făcut să fie simțit local, în special în comunitățile apropiate epicentrului.
Orașele situate în apropierea acestui cutremur din Moldova sunt:
– 41 km nord-vest de Iași
– 55 km sud-est de Botoșani
– 62 km sud-vest de Bălți
– 63 km nord de Roman
– 77 km est de Suceava
– 90 km nord-est de Piatra Neamț
– 97 km nord de Vaslui
În aceste zone, unele persoane au raportat vibrații ușoare sau zgomote specifice mișcărilor tectonice de mică adâncime.
Specialiștii explică faptul că diferența majoră dintre seismul din Muntenia și cele din Moldova constă în adâncimea la care s-au produs. Cutremurele de adâncime medie, precum cel de 66 km din Prahova, se resimt pe arii mai largi, dar au un impact mai redus la suprafață.
În schimb, cutremurele de mică adâncime, chiar dacă au magnitudine scăzută, pot fi percepute mai intens local, din cauza proximității față de suprafața solului. Acesta este motivul pentru care seismele din Moldova au fost simțite de un număr mai mare de persoane din zonele apropiate epicentrului.
Ce spun specialiștii despre frecvența seismelor
Potrivit INFP, România este o țară cu activitate seismică moderată, iar înregistrarea mai multor cutremure într-un interval scurt de timp nu reprezintă, în sine, un motiv de panică. Astfel de secvențe sunt monitorizate constant și analizate pentru a identifica eventuale tipare sau modificări ale activității tectonice.
Specialiștii subliniază că majoritatea acestor seisme sunt evenimente normale, generate de eliberarea treptată a tensiunilor acumulate în scoarța terestră. Datele colectate ajută la îmbunătățirea sistemelor de avertizare și la evaluarea riscurilor pe termen lung.
Monitorizarea permanentă a activității seismice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează permanent teritoriul României printr-o rețea extinsă de stații seismice. Acestea permit detectarea rapidă a oricărei mișcări tectonice, indiferent de magnitudine.
Informațiile sunt publicate în timp real și sunt puse la dispoziția autorităților și a populației, tocmai pentru a asigura transparență și informare corectă. În cazul cutremurelor recente, datele au fost comunicate prompt, fără a exista indicii privind riscuri imediate.
De ce apar cutremure în zone considerate neobișnuite
Deși zona Vrancea este cea mai cunoscută pentru activitatea seismică din România, specialiștii explică faptul că întreaga țară este traversată de falii și structuri tectonice mai puțin active, dar capabile să genereze cutremure de mică sau medie intensitate.
Astfel, apariția unui seism în Muntenia sau Moldova nu este un fenomen ieșit din comun, chiar dacă aceste regiuni nu sunt asociate frecvent cu evenimente seismice puternice. Monitorizarea atentă a acestor zone ajută la o mai bună înțelegere a dinamicii tectonice regionale.
Importanța informării corecte a populației
Autoritățile și specialiștii recomandă populației să se informeze doar din surse oficiale și să evite răspândirea informațiilor alarmiste. Cutremurele recente nu indică un pericol iminent, însă ele reamintesc importanța pregătirii și a cunoașterii măsurilor de siguranță în caz de seism.
Activitatea seismică din România este atent urmărită, iar fiecare eveniment contribuie la completarea bazei de date necesare pentru prevenție și cercetare.
