Grigore Madalina
România se numără printre cele zece state membre ale Uniunii Europene care solicită Comisiei Europene să reanalizeze introducerea sistemului ETS2, noua taxă pe carbon aplicabilă combustibililor utilizați în transport și pentru încălzirea locuințelor.
Demersul este susținut de Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia. Cele zece guverne consideră că actualul context economic și geopolitic nu este potrivit pentru introducerea unor costuri suplimentare care ar putea fi resimțite direct de populație.
Solicitarea vine înainte ca Executivul european să prezinte propunerile de revizuire a Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii, cunoscut sub denumirea de ETS. Acesta reprezintă principalul mecanism al Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Statele semnatare avertizează asupra costurilor suportate de populație
În documentul comun transmis Comisiei Europene, cele zece state atrag atenția că introducerea ETS2 ar putea duce la scumpirea combustibililor și la creșterea costurilor pentru încălzirea locuințelor.
Guvernele semnatare consideră că populația nu ar trebui să suporte noi poveri financiare generate de politicile climatice, mai ales într-o perioadă marcată de inflație, incertitudine economică și tensiuni geopolitice.
„Cetățenii europeni nu ar trebui să fie confruntați cu noi taxe climatice în actualele circumstanțe economice și geopolitice. ETS2 trebuie abordat direct în cadrul revizuirii și reconsiderat cu atenție”, se arată în document.
Sistemul ETS2 este programat să intre în vigoare în 2028. Inițial, aplicarea era prevăzută pentru anul 2027, însă Comisia Europeană a decis amânarea cu un an, după ce mai multe guverne și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra consumatorilor.
Ce presupune noul sistem ETS2
ETS2 va introduce un preț al emisiilor de dioxid de carbon pentru combustibilii folosiți în transportul rutier și pentru încălzirea clădirilor. În practică, furnizorii de combustibili vor trebui să achiziționeze certificate de emisii, iar aceste costuri s-ar putea reflecta în prețurile plătite de consumatori.
Măsura are rolul de a accelera tranziția către autoturisme mai puțin poluante, sisteme eficiente de încălzire și surse de energie cu emisii reduse.
Statele care se opun actualei forme a sistemului avertizează însă că, înainte ca alternativele verzi să devină accesibile pentru majoritatea populației, noua taxă ar putea conduce la scumpiri importante.
Impactul ar putea fi mai mare în țările în care veniturile populației sunt mai mici, parcul auto este îmbătrânit, iar numeroase gospodării depind încă de gaze naturale, cărbune sau alți combustibili convenționali pentru încălzire.
Cele zece state cer schimbări și pentru marile industrii
Solicitările nu se limitează la ETS2. Guvernele semnatare cer modificarea și a actualului sistem ETS, care se aplică marilor industrii, producătorilor de energie, companiilor aeriene și sectorului maritim.
Aceste state doresc acordarea unui număr mai mare de certificate gratuite de emisii pentru companiile industriale. În plus, ele cer ca aceste facilități să nu fie condiționate de obligații extinse privind investițiile în decarbonizare.
Comisia Europeană are însă o abordare diferită. Executivul comunitar consideră că sprijinul suplimentar trebuie acordat în special companiilor care investesc concret în reducerea emisiilor și în dezvoltarea capacităților de producție pe teritoriul Uniunii Europene.
Disputa se anunță una importantă, deoarece reforma ETS reprezintă una dintre piesele centrale ale politicii climatice europene.
Taxa pe carbon împarte Uniunea Europeană în două tabere
În interiorul Uniunii Europene există diferențe majore de opinie cu privire la introducerea ETS2.
Germania și Suedia se numără printre statele care susțin noul sistem. Acestea consideră că stabilirea unui preț pentru emisiile generate de transport și încălzire este necesară pentru accelerarea tranziției energetice.
Susținătorii măsurii afirmă că, fără un cost asociat poluării, trecerea la vehicule electrice, pompe de căldură și clădiri mai eficiente energetic ar putea fi prea lentă.
De cealaltă parte, statele care cer revizuirea sistemului avertizează că ETS2 ar putea alimenta inflația, ar putea majora prețurile carburanților și ar putea crește facturile gospodăriilor.
Pentru România și celelalte țări semnatare, principala problemă este riscul ca tranziția ecologică să fie finanțată în mare parte de populație, înainte ca aceasta să aibă acces real la alternative mai ieftine și mai puțin poluante.
Comisia Europeană promite sprijin pentru consumatori
Comisia Europeană susține că veniturile obținute prin ETS2 nu vor rămâne nefolosite. O parte importantă a sumelor ar urma să fie reinvestită pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și finanțarea tranziției către tehnologii curate.
Banii ar putea fi utilizați pentru renovarea energetică a locuințelor, înlocuirea sistemelor vechi de încălzire, dezvoltarea transportului public și sprijinirea achiziției unor soluții mai puțin poluante.
Executivul european consideră că aceste măsuri vor reduce impactul financiar asupra consumatorilor. Oponenții sistemului susțin însă că mecanismele de compensare trebuie analizate atent și puse în aplicare înainte de introducerea taxei, nu după apariția scumpirilor.
România și aliații săi pot influența negocierile
Cele zece state care contestă actuala formă a ETS2 au o pondere importantă în procesul decizional european. Împreună, acestea ar putea reuni suficiente voturi pentru a bloca modificările considerate nefavorabile.
Acest lucru înseamnă că viitoarele negocieri dintre Comisia Europeană, statele membre și Parlamentul European vor fi dificile.
Revizuirea sistemului poate duce la amânări suplimentare, introducerea unor plafoane de preț, extinderea mecanismelor de compensare sau modificarea condițiilor în care taxa va fi aplicată.
Pentru România, miza este una importantă. O eventuală scumpire a carburanților și a energiei pentru încălzire ar putea afecta milioane de gospodării, dar și companiile care depind de transportul rutier.
Poziția comună a celor zece state arată că tranziția climatică rămâne un obiectiv susținut la nivel european, însă modul în care sunt împărțite costurile provoacă tot mai multe tensiuni între guverne.
