Saghin Sabrina
Războiul din Ucraina continuă să se transforme într-un teren minat nu doar pentru soldați, ci și pentru diplomați. Pe măsură ce lumea caută soluții pentru încheierea conflictului, apar tot mai multe semnale că unele guverne occidentale iau în calcul scenarii care până recent păreau de neconceput: acceptarea tacită a unor pierderi teritoriale din partea Ucrainei.
În acest peisaj tensionat, Kievul se află sub o presiune tot mai mare. Se discută în culise, se negociază variante, iar Ucraina este tot mai atentă la nuanțele propunerilor care vin din afară. Pentru o țară aflată în plin război de apărare, fiecare centimetru de pământ contează. Zelenski este ferm convins că nu vrea să renunțe la niciun teritoriu al țării sale.
Zelenski, mesaj ferm către Occident
Rusia controlează, în prezent, părți semnificative din patru regiuni ucrainene: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Acestea au fost declarate unilateral de către Kremlin ca făcând parte din Federația Rusă, în urma unor așa-zise referendumuri, considerate ilegale de către Kiev și de comunitatea internațională. Anexarea acestor teritorii în 2022 a fost continuarea agresiunii începute opt ani mai devreme, când Moscova a ocupat și anexat ilegal peninsula Crimeea.
Crimeea rămâne una dintre cele mai sensibile teme de pe agenda diplomatică globală. În 2014, în urma intervenției rapide a forțelor speciale ruse și a unui referendum organizat în condiții contestate, peninsula a fost trecută sub controlul Rusiei. Ucraina și majoritatea statelor lumii nu recunosc această anexare.
Totuși, în mod îngrijorător, surse diplomatice și mass-media internaționale indică faptul că Washingtonul, sub o posibilă administrație Trump, ar putea lua în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rus, în schimbul unei încetări rapide a ostilităților.
Presiuni internaționale și linia roșie de la Kiev
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, încearcă să păstreze unitatea și încrederea atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Cu toate acestea, zvonurile că marile capitale occidentale ar fi dispuse să accepte cedări teritoriale pentru a „cumpăra” o pace temporară ridică semne de întrebare tot mai apăsătoare la Kiev.
Pentru Ucraina, orice recunoaștere formală sau informală a anexărilor rusești ar echivala cu legalizarea agresiunii. O astfel de mișcare ar avea efecte devastatoare nu doar asupra moralului populației, ci și asupra stabilității internaționale. Ar crea un precedent periculos și ar trimite semnalul că războiul de ocupație poate fi răsplătit.
Zelenski a transmis în repetate rânduri că Ucraina nu va ceda teritorii în schimbul păcii și că un final echitabil al conflictului nu poate însemna recompensarea agresorului. Este o poziție susținută de o mare parte a societății ucrainene, dar care pare tot mai greu de menținut în fața unor presiuni diplomatice discrete, dar insistente.
„Dorim cu toții ca acest război să se încheie în mod echitabil, fără cadou pentru Putin şi, mai ales, nu teritorii”, a declarat Zelenski în timpul unui summit regional.
Moscova vrea liniște pentru parada din 9 Mai
Între timp, Rusia își pregătește parada de 9 Mai, marcând Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste. Este un eveniment de mare simbolism pentru Kremlin, care folosește memoria istorică în mod propagandistic. Vladimir Putin a ordonat o încetare a focului între 8 și 10 mai, în speranța că defilarea de pe Piața Roșie se va putea desfășura fără incidente.
Oficialii ucraineni au comentat ironic această decizie, sugerând că Rusia se teme de eventuale atacuri sau perturbări în timpul paradei. „Se îngrijorează pentru parada lor. Dar ar trebui să se îngrijoreze și pentru faptul că acest război continuă,” au transmis surse de la Kiev.
Această încetare a focului temporară nu schimbă cu nimic realitatea de pe teren. Luptele continuă în estul și sudul Ucrainei, iar populația civilă suportă în continuare consecințele directe ale războiului: atacuri cu drone, distrugerea infrastructurii, pierderi de vieți omenești și migrație masivă.
Ucraina cere unitate și sprijin fără condiții
Într-o perioadă în care frontul militar este instabil și diplomația dă semne de oboseală, Kievul își reafirmă poziția: nu există pace durabilă fără restabilirea integrității teritoriale. Orice alt scenariu ar însemna o amânare a conflictului, nu o rezolvare.
Ucraina a plătit un preț uriaș – în vieți, în distrugere, în traumă colectivă – pentru dreptul de a rămâne suverană și întreagă. Să i se ceară să renunțe la teritorii ar însemna să i se ceară să renunțe la demnitate. Este o linie roșie peste care nici poporul, nici conducerea de la Kiev nu vor trece.
Totodată, vocile din interiorul Ucrainei cer partenerilor internaționali să nu se lase ghidați de dorința de a încheia conflictul cât mai repede, ci de nevoia de a-l încheia corect. Istoria a arătat că pacea născută din compromisuri forțate este una fragilă, iar lecția Crimeei ar trebui să fie suficient de convingătoare.
Zelenski transmite un mesaj clar: Ucraina nu va fi sacrificată pe altarul unei păci temporare și iluzorii. Teritoriile ocupate nu sunt monedă de schimb, iar pacea nu poate însemna validarea agresiunii. În fața presiunilor internaționale, Kievul cere un singur lucru – respectarea suveranității și sprijin necondiționat.
Diplomația trebuie să continue, dar nu în direcția cedării. Nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre un principiu global: că forța nu poate dicta harta lumii. Iar dacă acest principiu cade, urmează alte ținte, alte conflicte, alte teritorii.
Zelenski știe că miza este mai mare decât pare. Și de aceea, refuză să tacă. Refuză să cedeze. Pentru Ucraina. Pentru Europa. Pentru ideea de justiție în fața violenței.
Pentru că pacea nu se cumpără cu teritorii. Se construiește cu adevăr, solidaritate și curaj.
