Georgescu Dragos
Într-un context internațional tensionat, marți, președintele Statelor Unite, Donald Trump, se va afla într-o nouă rundă de discuții cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe tema războiului continuu din Ucraina. Această întâlnire vine într-un moment critic, reflectând eforturile intense de diplomație desfășurate de-a lungul weekendului și pozițiile, uneori divergente, ale celor două mari puteri.
Ziua cea mare. Discuția dintre Trump și Putin care va schimba lumea. Ce vor rușii și dorințele lui Zelenski
Pe agenda discuțiilor se află subiecte de mare importanță și cu implicații profunde pentru stabilitatea regională și securitatea internațională. Printre acestea, concesiile teritoriale pe care Rusia le cere de la Ucraina și situația centralei atomice Zaporojie, care, aflată sub control rusesc, a generat temeri de un posibil dezastru nuclear comparabil cu cel de la Cernobîl.
Într-o declarație făcută reporterilor pe parcursul zborului spre Washington din Florida cu Air Force One, Trump a exprimat o notă de precaut optimism: „Vrem să vedem dacă putem aduce războiul la încheiere. Probabil putem, probabil nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună.” Această remarca subliniază incertitudinea, dar și speranța care însoțesc aceste negocieri complexe.
Discuțiile de marți sunt precedate de întâlniri pregătitoare, în care Steve Witkoff, emisarul lui Trump, s-a întâlnit la Moscova cu Putin pentru a discuta detalii ale unui posibil armistițiu de 30 de zile, inițiativă susținută de SUA și Ucraina. „Vom discuta despre teritorii. Vom discuta despre centrale nucleare (…) Deja am discutat despre asta, despre împărțirea unor active”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare, dar evidențiind complexitatea și sensibilitatea temelor abordate.
Pe fondul acestor discuții, apar și semnalele unor posibile divergențe interne în cadrul administrației americane, reflectate în declarațiile separate ale lui Marco Rubio, secretarul de stat, și Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al lui Trump. În timp ce se discută posibilitatea unui acord de pace care ar putea permite Rusiei să păstreze controlul asupra teritoriilor ocupate din Ucraina, Waltz a subliniat dilemele strategice: „Trebuie să ne întrebăm dacă aceasta este în interesul nostru național? Este realist? (…) Putem alunga fiecare rus de pe fiecare centimetru de teritoriu ucrainean?”
Consilierul lui Trump a adăugat că, deși este esențial să se discute despre corectitudinea și moralitatea situației, nu se poate ignora „realitatea situației de pe teren”. Acesta a avertizat că alternativa la compromisuri poate însemna „războiul fără sfârșit” și chiar riscul unui Al Treilea Război Mondial.
Ce vor ucrainenii
În timp ce aceste discuții se desfășoară, pe frontul de luptă din Ucraina continuă confruntările intense. În regiunea Kursk, forțele ruse se apropie de recucerirea completă a teritoriului ocupat anterior de armata ucraineană, un teritoriu pe care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spera să-l utilizeze ca monedă de schimb în negocierile de pace.
Conform rapoartelor, Ucraina a trasat patru condiții non-negociabile în eventualitatea unui acord de pace, subliniindu-și determinarea de a nu ceda în fața presiunilor: niciun teritoriu adițional nu va fi cedat, returnarea copiilor și civililor deportați, precum și garanții de securitate internaționale robuste pentru a preveni viitoare agresiuni.
Negocierile dintre Trump și Putin, în acest context încărcat de tensiuni și incertitudini, reprezintă un moment pivot pentru direcția conflictului ucrainean. Rezultatele acestor discuții ar putea defini nu doar viitorul Ucrainei, ci și pe cel al relațiilor internaționale și al arhitecturii de securitate a Europei. În final, aceste negocieri arată că, în afacerile globale, realpolitik-ul adesea primează, dar nu fără speranța unei soluții pașnice durabile.
