Georgescu Dragos
După încheierea alegerilor prezidențiale și victoria clară a lui Nicușor Dan în turul al doilea, scena politică din România intră într-o nouă fază de reașezare. Una dintre cele mai importante mișcări strategice vine dinspre Partidul Social Democrat, care, potrivit unor surse politice citate de Antena 3 CNN, se pregătește să facă un pas înapoi de la guvernare și să revină în Opoziție.
Decizia luată de PSD la care nu se aștepta nimeni după ce Nicușor Dan a fost ales președintele României
Această schimbare de direcție vine într-un moment critic, în care noul președinte ales al României are ca prioritate formarea unui nou Guvern. Decizia PSD, încă neoficializată, dar discutată intens în interiorul formațiunii, ar putea avea efecte de anvergură asupra stabilității politice și asupra arhitecturii instituționale în următorii ani.
Potrivit surselor politice citate, cei mai mulți lideri ai PSD consideră că o trecere în Opoziție ar reprezenta cea mai bună strategie de reconstrucție internă și de recâștigare a capitalului electoral. Scorul obținut în alegerile prezidențiale, unde candidatul susținut informal de partid a fost învins de un independent, a fost un semnal clar că este nevoie de reforme profunde și de o redefinire a mesajului politic.
O participare directă la guvernare, în acest moment, ar însemna, în opinia multora din conducerea PSD, preluarea unei poveri administrative într-un context instabil, ceea ce ar putea compromite șansele partidului la alegerile parlamentare din 2028.
Trecerea în Opoziție ar permite social-democraților să se distanteze de impopularitatea potențială a unor măsuri economice dure, să se regrupeze ideologic și să controleze, în paralel, o parte din procesul decizional prin sprijinul condiționat acordat unui guvern minoritar.
Potrivit acelorași surse, PSD ia în calcul susținerea unui executiv minoritar condus de Ilie Bolojan – opțiunea exprimată deja public de Nicușor Dan. Sprijinul nu ar însemna intrarea într-o coaliție oficială, ci o înțelegere punctuală, cu termeni clari și cu limite ferme.
Sursele din partid vorbesc despre „linii roșii” peste care social-democrații nu vor accepta să treacă. Acestea urmează să fie discutate și oficializate în cadrul Consiliului Politic Național, programat pentru marți, 20 mai, de la ora 13:00. Printre aceste linii roșii se pot regăsi teme precum păstrarea actualei grile de pensii, menținerea unor alocații bugetare pentru investiții în teritoriu, și protejarea unor programe sociale.
PSD vrea să joace strategic: să nu blocheze funcționarea statului, dar nici să-și asume costurile unei guvernări fragile, care va fi, oricum, permanent sub presiunea unor crize moștenite.
Nicușor Dan: deschidere pentru un guvern sprijinit de pro-europeni
Nicușor Dan, în primele declarații făcute duminică seara, imediat după anunțarea rezultatelor oficiale, a precizat că va demara luni discuții cu liderii partidelor pro-europene pentru formarea unui nou Guvern. A subliniat că prima sa opțiune pentru funcția de prim-ministru rămâne Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, cunoscut pentru performanțele administrative din Oradea și pentru un stil de guvernare eficient și lipsit de compromisuri politice.
Totuși, președintele ales a fost rezervat în privința formulei finale. A lăsat să se înțeleagă că formatul Guvernului va depinde în mare măsură de poziționarea PSD. Dacă social-democrații aleg Opoziția, atunci un guvern format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale va avea nevoie de susținere parlamentară la fiecare vot major.
În acest context, sprijinul „de la distanță” oferit de PSD ar fi esențial, dar, în același timp, ar transforma partidul într-un actor cu un rol informal, dar foarte influent în ecuația puterii.
Mai multe surse din interiorul USR susțin că o astfel de formulă ar putea oferi PSD-ului o poziție privilegiată: opoziție formală, dar cu beneficii de influență. Sprijinirea unui guvern minoritar, fără a participa direct la actul de guvernare, oferă partidului un dublu avantaj. Pe de-o parte, se poate delimita de măsurile nepopulare care vor urma, în special cele din zona fiscală. Pe de altă parte, poate negocia, punctual, proiecte și alocări bugetare avantajoase pentru propriii aleși locali.
Această poziționare strategică este una clasică în democrațiile parlamentare și este considerată, în multe cazuri, o soluție temporară inteligentă pentru partidele aflate într-un moment de tranziție sau pierdere de credibilitate.
Totuși, riscurile nu sunt deloc neglijabile. Un guvern minoritar sprijinit doar tacit de PSD va fi vulnerabil la moțiuni de cenzură, iar fiecare proiect important va deveni prilej de negocieri dure și chiar blocaje. Stabilitatea guvernamentală, în acest caz, va depinde de capacitatea noului premier și a președintelui de a construi punți și încredere.
Marți, zi decisivă pentru strategia PSD
Marți, 20 mai, PSD urmează să decidă oficial poziționarea sa. Consiliul Politic Național este convocat la ora 13:00 și va reuni liderii centrali și județeni ai partidului. Pe ordinea de zi se află două teme esențiale: analiza rezultatului din alegerile prezidențiale și decizia privind sprijinirea sau nu a unui guvern minoritar.
Potrivit surselor citate, tabăra care susține Opoziția este majoritară. Aceasta este formată din lideri care cred că partidul are nevoie de o perioadă de respiro, reconstrucție doctrinară și distanțare de erorile guvernărilor anterioare.
Există însă și o minoritate care susține că PSD ar trebui să participe la guvernare, pentru a menține accesul la resurse administrative și a-și conserva influența în teritoriu. Acest grup este format, în general, din lideri de organizații locale care se tem că, fără sprijin guvernamental, vor pierde controlul asupra consiliilor județene și primăriilor.
Discuțiile se anunță tensionate, dar cel mai probabil, o decizie de trecere în Opoziție va fi luată cu o majoritate clară.
