Roxana
Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană. Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești.
Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice.
Forma corectă, la plural, a cuvântului „balansoar”
Cuvântul balansoar provine din limba franceză, însemnând fotoliu prevăzut cu două tălpi curbate, care se poate balansa și se pronunță soar.
Însă mulți dintre români schimonosesc pluralul ajungând să spună balansore, balansoaruri…etc. Forma corectă a cuvântului balansoar este una singură, respectiv balansoare, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române.
La cazul Nominativ-Acuzativ neartiuculat se pronunță balansoar, articulat-balansoarul, nearticulat-balanssoare, iar articula se prounță balansoarele.
La cazul Dativ-Genitiv, nearticulat se pronunță balansoar, articulat capătă forma balansoarului, nearticulat-balansoare, iar articulat se pronunță balansoarelor.
Câte graiuri are limba română
Graiul, ca noţiune lingvistică, nu este sinomin cu limbajul popular. Limbajul popular, care prezintă diverse abateri de la normele limbii literare, se realizează în diferite forme regionale, în vorbirea rurală sau urbană, în registrul familiar sau argotic.
Iată graiurile din limba română:
- graiul ardelenesc;
- graiul bănățean;
- graiul crișean;
- graiul bucovinean;
- graiul moldovenesc;
- graiul maramureșean;
- graiul muntenesc
Ziua Limbii Române, pe 31 august
De 13 ani, de când data de 31 august a fost declarată, prin vot parlamentar, Ziua Limbii Române, sărbătorim și ne ridicăm în slăvi bunii și străbunii care au făcut limba și țara. Dar câți dintre români or cunoaște oare reperele de căpătâi ale limbii pe care o vorbesc zi de zi?
Alegerea acestei date vine din amintirea unui moment semnificativ din istoria limbii române. La 31 august 1989, în urma cererilor exprimate de aproximativ 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău din 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat o lege prin care limba moldovenească a fost recunoscută drept limbă de stat.
