Georgescu Dragos
Declarația recentă a Claudiu Năsui a reaprins una dintre cele mai sensibile dezbateri din spațiul public românesc: relația dintre creșterea taxelor, disciplina bugetară și apetitul statului pentru cheltuieli tot mai mari. Fostul ministru al Economiei și deputat USR a reacționat dur după votul din comisia pentru buget-finanțe-bănci privind viitorul buget al Camerei Deputaților, avertizând că, imediat după majorările de taxe suportate de populație, urmează o nouă rundă de creșteri consistente ale cheltuielilor statului.
Strigătul de furie al unui deputat. „Austeritatea nu e pentru toți”. Ce s-a întâmplat la Camera Deputaților
Potrivit lui Claudiu Năsui, datele votate în comisie arată o realitate greu de contestat: cheltuielile de personal cresc cu 8%, sporurile și indemnizațiile urcă spectaculos, cu 28%, cheltuielile pentru bunuri și servicii cresc cu 29%, iar cele pentru deplasări – pe care le-a descris ironic drept „turism pe banii statului în destinații exotice” – se majorează cu 25%. Mesajul transmis este unul clar: austeritatea invocată în discursul oficial nu se aplică aparatului de stat.
După taxe mai mari, statul cheltuiește și mai mult
În viziunea lui Claudiu Năsui, succesiunea evenimentelor este revelatoare. Mai întâi, Guvernul a justificat creșterea taxelor prin necesitatea de a echilibra bugetul și de a evita derapaje financiare. Populația și mediul privat au fost chemate să suporte povara suplimentară, în numele responsabilității fiscale. La scurt timp, însă, apar cifrele care arată că statul nu doar că nu strânge cureaua, ci dimpotrivă, își extinde cheltuielile.
Deputatul USR subliniază că această dinamică subminează complet mesajul de austeritate. Dacă cetățenii plătesc mai mult, iar instituțiile publice își măresc bugetele interne, se creează impresia unui dublu standard: sacrificii pentru unii, confort pentru alții.
Creșteri procentuale care ridică semne de întrebare
Una dintre cele mai criticate componente ale bugetului este creșterea de 28% a sporurilor și indemnizațiilor. Claudiu Năsui atrage atenția că, într-un context economic dificil, asemenea majorări sunt greu de justificat. Sporurile reprezintă deja un subiect controversat în administrația publică, fiind adesea percepute ca forme de suplimentare automată a veniturilor, fără o legătură clară cu performanța.
La fel de problematică este, în opinia sa, creșterea de 29% a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Acest capitol bugetar a fost, de-a lungul timpului, asociat cu risipa, achiziții discutabile și lipsa unui control riguros. O majorare atât de mare ridică întrebări legate de eficiența utilizării banului public.
„După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli.
Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.
Cheltuielile de personal cresc cu 8%.
Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.
Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!
E clar că austeritatea nu e pentru toți.
Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.
A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Claudiu Năsui.
Deplasările, simbolul risipei bugetare
Poate cea mai ironică parte a declarației lui Claudiu Năsui vizează creșterea cu 25% a cheltuielilor pentru deplasări. În discursul său, deputatul a asociat aceste sume cu „turismul pe banii statului”, sugerând că fondurile sunt folosite pentru călătorii costisitoare, în timp ce populația resimte presiunea scumpirilor.
Această formulare nu este întâmplătoare. De-a lungul anilor, cheltuielile de deplasare ale instituțiilor publice au fost un subiect recurent de critică, mai ales atunci când rezultatele concrete ale acestor călătorii nu sunt clare. În contextul actual, majorarea acestui capitol bugetar este văzută de Năsui ca un simbol al lipsei de solidaritate cu cetățenii.
„Austeritatea nu e pentru toți”
Una dintre concluziile centrale ale declarației este că austeritatea este aplicată selectiv. Claudiu Năsui susține că, în timp ce populația suportă consecințele creșterii taxelor – venituri mai mici și prețuri mai mari –, aparatul de stat continuă să funcționeze confortabil, cu bugete în expansiune.
Această percepție este, în opinia sa, extrem de periculoasă pentru încrederea publică. Când oamenii simt că regulile nu sunt aceleași pentru toți, apare frustrarea și scade disponibilitatea de a accepta măsuri dificile.
Efectele creșterii taxelor asupra populației
Claudiu Năsui insistă asupra impactului direct al majorărilor de taxe. În viziunea sa, aceste măsuri nu doar că au crescut povara fiscală, dar au avut și un efect negativ asupra economiei reale. Veniturile populației au scăzut, puterea de cumpărare a fost erodată, iar prețurile au continuat să crească.
Pentru mediul privat, taxele mai mari înseamnă costuri suplimentare, investiții amânate și, în unele cazuri, reducerea activității. Toate acestea afectează indirect bugetul de stat, prin scăderea potențialului de creștere economică.
„A fost o mare greșeală creșterea taxelor”
În declarația sa, Claudiu Năsui merge mai departe și afirmă explicit că majorarea taxelor a fost o greșeală. Argumentul său principal este că această decizie a eliminat presiunea asupra statului de a se reforma. Atunci când apar bani suplimentari la buget, tentația de a amâna reformele și de a evita tăierile devine foarte mare.
În logica lui Năsui, statul român are nevoie de constrângeri clare pentru a deveni mai eficient. Fără aceste constrângeri, aparatul birocratic tinde să se extindă, iar cheltuielile cresc fără o analiză serioasă a rezultatelor.
