Cristina Cohuț
Alegerile prezidențiale din 2025 au început cu o surpriză uriașă. Diaspora românească s-a mobilizat într-un mod fără precedent. Numărul votanților din afara granițelor a crescut spectaculos față de scrutinul precedent, iar această participare ar putea avea un impact major asupra rezultatului final.
Ziua votului a început cu semnale puternice din diaspora
Sâmbătă dimineață, pe 3 mai 2025, în toate colțurile Europei, cozile formate în fața secțiilor de votare românești au transmis un mesaj clar: românii din diaspora vor să fie auziți. La Roma, Paris, Londra, Madrid sau München, prezența ridicată la urne a fost observată încă de la primele ore ale dimineții.
Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), până la ora 11:00, votaseră deja aproape 145.000 de români din diaspora – o cifră de aproape trei ori mai mare decât cea înregistrată în același interval orar în noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale.
Această mobilizare timpurie a fost doar începutul unei zile în care cifrele au crescut constant, oră după oră, semn că alegătorii din afara granițelor nu doar că și-au propus să participe, ci și că au înțeles miza momentului.
Evoluția orei cu oră: cum a crescut prezența la vot în diaspora
Ora 12:00: Numărul alegătorilor a urcat la 161.832, dintre care 157.726 pe liste suplimentare și 4.106 prin corespondență. Italia, Germania, Marea Britanie și Spania domină clasamentul prezenței. Prin comparație, în 2024, la aceeași oră, votaseră 66.012 persoane.
Ora 13:00: Prezența crește la 181.000 de alegători. Italia depășește deja pragul de 30.000 de voturi, urmată îndeaproape de Germania și Marea Britanie. În noiembrie 2024, la aceeași oră, se înregistrau 78.997 voturi, relatează Digi24.
Ora 14:00: Se ajunge la 204.081 de alegători. Numărul voturilor din diaspora îl depășește pe cel din urmă cu un an cu peste 110.000. La scrutinul anterior, erau 93.012.
Ora 15:00: Prezența se apropie de un nou prag simbolic – 227.000 de voturi exprimate, comparativ cu 108.316 în 2024. Italia, Germania, Marea Britanie și Spania se mențin în topul participării.
Ora 16:00: Participarea trece de 250.000 de votanți. În același moment în 2024, abia se depășea borna de 125.000.
Ora 17:00: 275.000 de români din diaspora și-au exprimat opțiunea electorală, potrivit datelor oficiale AEP. Prezența este acum de 1,53%, iar trendul rămâne ascendent.
O mobilizare fără precedent. De ce se implică diaspora mai mult ca niciodată?
Sociologul Marius Pieleanu a comentat fenomenul în termeni clari: „Nu este vorba de o anomalie izolată, ci de o tendință generalizată. Această creștere de trei ori a prezenței în primele ore nu s-a întâmplat doar într-o țară sau două. Este vizibilă în toate zonele unde diaspora românească este numeroasă.”
În fața unei secții de votare din Milano, Andreea, o tânără de 28 de ani plecată de 5 ani din România, explică simplu de ce a venit la vot: „Ne pasă mai mult acum. Vrem să avem pentru ce să ne întoarcem într-o zi. Asta înseamnă un președinte care să conteze, care să nu ne uite aici, departe.”
Comparația cu alegerile din 2024
În 2024, la ora 17:00, în diaspora votaseră aproximativ 125.000 de persoane. În 2025, la aceeași oră, acest număr a fost mai mult decât dublu.
Este o diferență colosală, iar dacă ritmul se păstrează, există toate șansele ca diaspora să depășească un milion de voturi în turul întâi – o premieră în istoria electorală a României.
Potrivit estimărilor Avangarde, se conturează o participare generală de 65% – 70%, un procent fără precedent în ultimii 20 de ani.
Care sunt țările cu cea mai mare prezență la vot
Datele de până la ora 17:00 arată o distribuție clară a celor mai mobilizați alegători din diaspora:
- Italia – peste 36.000 de alegători
- Germania – peste 35.000
- Marea Britanie – peste 33.000
- Spania – aproximativ 30.000
- Republica Moldova – aproape 20.000
- Franța – peste 7.000
Aceste state nu sunt doar destinații frecvente de migrație românească, ci și spații în care s-a menținut o conexiune puternică cu valorile și realitățile din România.
Deși votul prin corespondență reprezintă un procent mai mic din total, el este esențial pentru buna desfășurare a scrutinului. Până la ora 17:00, s-au înregistrat 4.106 voturi prin corespondență. Această opțiune a fost utilizată mai puțin față de așteptări, însă rămâne o soluție viabilă, în special pentru românii din zone unde nu există secții de votare apropiate.
Cum schimbă votul din diaspora jocul electoral
Această prezență masivă în diaspora poate schimba echilibrul politic. De-a lungul anilor, românii din afara granițelor au înclinat balanța în favoarea unor candidați surpriză sau au consolidat victoriile unor outsideri politici. În turul al doilea al alegerilor din 2014, votul diasporei a fost decisiv pentru victoria lui Klaus Iohannis.
În 2025, fenomenul ar putea fi și mai vizibil, în contextul în care numărul de voturi din diaspora ar putea reprezenta până la 10% din totalul voturilor exprimate – o proporție uriașă, cu potențial de a schimba clasamentul final.
Dacă mobilizarea se menține la acest nivel, România ar putea înregistra cea mai mare prezență la vot din istoria alegerilor prezidențiale. Pentru diaspora, acest lucru înseamnă mai mult decât o cifră pe hârtie: este o formă de revenire simbolică în viața politică a țării.
