Grigore Madalina
Ziua de 27 decembrie, când este prăznuit Sfântul Ștefan, are o semnificație aparte în tradiția creștină și în obiceiurile românești. Este a treia zi de Crăciun, o zi în care mesele rămân bogate, dar capătă și o încărcătură simbolică puternică. În multe zone din țară, se spune că ce pui pe masă de Sfântul Ștefan îți influențează liniștea casei și bunăstarea familiei în anul care urmează.
Deși este o zi de sărbătoare, tradiția nu vorbește doar despre belșug, ci și despre continuitate, generozitate și respect față de cei dragi. Iată ce alimente nu trebuie să lipsească de pe masă, conform obiceiurilor păstrate din bătrâni.
Carne de porc, simbol al belșugului și al puterii
Carnea de porc rămâne nelipsită de pe masa de Sfântul Ștefan. Fie că vorbim despre friptură, cârnați, tobă sau caltaboș, aceste preparate sunt considerate semn al belșugului și al forței. Tradiția spune că porcul „împinge înainte”, iar consumul cărnii de porc în aceste zile ajută gospodăria să meargă bine tot anul.
În multe familii, de Sfântul Ștefan se consumă preparatele rămase de la Crăciun, ca semn că nimic nu se risipește și că masa este o continuare a sărbătorii Nașterii Domnului.
Piftia, alimentul care aduce legături trainice
Piftia ocupă un loc special pe masa acestei zile. Dincolo de gust, ea are o semnificație simbolică importantă. Gelatina care leagă carnea este asociată cu unitatea familiei și cu legăturile care nu trebuie să se destrame.
Se spune că, dacă piftia este bine legată și limpede, anul care urmează va fi unul stabil, fără conflicte mari în familie. De aceea, multe gospodine țin să o pună pe masă și de Sfântul Ștefan, nu doar în zilele de Crăciun.
Sarmalele, continuitate și protecție
Sarmalele sunt un alt preparat care nu lipsește din această zi. Ele simbolizează continuitatea și protecția casei. Frunza care învelește carnea este văzută ca un scut, iar forma rotundă sugerează ciclicitatea și echilibrul.
În unele zone, se spune că este bine să mănânci sarmale de Sfântul Ștefan pentru a avea un an „rotund”, fără lipsuri și fără rupturi bruște.
Pâinea, semn al binecuvântării
Pâinea este poate cel mai important aliment de pe masa de Sfântul Ștefan. Ea simbolizează viața, hrana de bază și binecuvântarea divină. Tradiția spune că nu este bine să începi această zi fără pâine pe masă, chiar dacă masa este una bogată.
În unele gospodării, pâinea este ruptă, nu tăiată, ca semn de pace și de înțelegere între cei care stau la masă.
Vinul, pentru sănătate și bucurie
Vinul este prezent la masa de Sfântul Ștefan, fiind asociat cu bucuria, dar și cu sângele lui Hristos. Se bea cu măsură, în special pentru sănătate și pentru a cinsti sărbătoarea.
Bătrânii spun că un pahar de vin băut în această zi aduce voioșie și protecție în anul care urmează, mai ales dacă este băut în familie, cu gând bun.
Prăjituri de casă și colaci
Dulciurile nu lipsesc nici ele. Cozonacul, prăjiturile de casă și colacii sunt semn de belșug și de ospitalitate. De Sfântul Ștefan, este bine să ai ceva dulce pe masă, pentru ca anul nou să fie „dulce” și lipsit de supărări.
În multe sate, colacii sunt oferiți și vecinilor sau celor care poartă numele Sfântului Ștefan, ca semn de respect și generozitate.
Mâncarea împărțită aduce liniște în casă
Un obicei important al acestei zile este împărțirea mâncării. Se spune că, dacă dai de pomană de Sfântul Ștefan, casa va fi ferită de certuri și de necazuri. De obicei, se oferă preparate din carne, pâine și dulciuri.
