Loredana Ionescu
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost în dicuții să organizeze un referendum național privind pensiile speciale, ca reacție la hotărârea Curții Constituționale care a respins proiectul de reformă al Executivului.
UPDATE 19:00: Decizia Coaliției: Fără referendum pentru pensiile speciale
După ce inițial Executivul condus de Ilie Bolojan anunțase intenția de a organiza un referendum național pentru eliminarea pensiilor speciale, Coaliția de guvernare a revenit asupra deciziei. Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a confirmat marți, 21 octombrie, că planul privind consultarea populară a fost abandonat, urmând ca problema să fie soluționată printr-o abordare „constituțională și politică”.
Decizia Coaliției: fără referendum pentru pensiile speciale
„În ședința Coaliţiei am agreat să nu mai amestecăm lucrurile şi să nu mai facem vreun nou referendum legat de pensiile speciale, ca soluţie de deblocare a relaţiei cu CCR. Soluţia va trebui să fie constituţională şi politică”, a transmis Ciucu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Astfel, liderii PNL, PSD și UDMR au decis să renunțe la ideea referendumului care ar fi trebuit să aibă loc pe 7 decembrie 2025, în aceeași zi cu alegerile locale parțiale, inclusiv scrutinul pentru Primăria Capitalei. Măsura fusese inițial propusă de Guvernul Bolojan ca reacție la decizia Curții Constituționale, care a respins proiectul de reformă privind pensiile de serviciu.
Decizia vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul inițiat de Guvern, considerând că prevederile acestuia afectau independența justiției și încălcau zeci de decizii anterioare ale instanței.
Potrivit surselor politice citate de News.ro, votul ar fi avut loc în data de 7 decembrie 2025, în aceeași zi cu alegerile locale parțiale, inclusiv scrutinul pentru Primăria Capitalei, însă s-a renunțat la organizarea referendumului.
Decizia Guvernului Bolojan vine după verdictul Curții Constituționale
Proiectul de lege al Executivului Bolojan urmărea reformarea sistemului de pensii speciale, inclusiv reducerea beneficiilor și creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii de personal din instituțiile publice. Curtea Constituțională a respins însă textul legislativ, susținând că actul încalcă principii fundamentale ale statului de drept.
Obiecțiile instanței supreme
„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, acuză Înalta Curte de Casație și Justiție în comunicatul transmis.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”. Instituția condusă de Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii.
Totodată, judecătorii ÎCCJ consideră de asemenea că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.
Sursa foto: Arhivă
