Grigore Madalina
Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit marți, 25 noiembrie, despre un episod mai puțin cunoscut din cariera sa, care datează din anul 1999. Acesta a povestit că fostul șef al statului, Emil Constantinescu, i-a propus la acea vreme funcția de secretar de stat pentru românii din diaspora. Deși se afla deja în zona ONG-urilor și susținea activ ideea modernizării statului, Nicușor Dan a refuzat funcția pentru a-și continua activitatea în domeniul matematicii.
„În 1999, Preşedintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din diaspora. Eu eram un ONG-ist, în fine, vorbeam de modernizare, de fel de fel de lucruri, şi am refuzat, am zis că vreau să rămân în zona de matematică, dar am zis că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităţilor româneşti din diaspora, eventual cu nişte atribute ale fiecăreia dintre aceste comunităţi, ce îşi doreşte”, a explicat șeful statului la Summitul pentru guvernanță digitală 2025, organizat la Palatul Cotroceni.
Ideea unei hărți digitale a diasporei, propusă încă din 1999
Nicușor Dan a subliniat că încă de acum 26 de ani considera necesară o platformă digitală dedicată comunităților românești din străinătate. Conceptul, despre care spune că și astăzi este extrem de util, presupunea o hartă actualizată în timp real, care să arate distribuția românilor din diaspora și nevoile specifice ale fiecărei comunități.
„Cred că e momentul să facem asta, e momentul ca statul român să facă periodic nişte studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunităţi”, a precizat președintele.
Diaspora, descrisă ca o oportunitate strategică pentru România
Șeful statului a reiterat ideea că românii din diaspora reprezintă o mare resursă pentru România, deoarece sunt oameni care au performat într-un mediu competitiv și pot contribui la dezvoltarea națională.
Potrivit lui, „românii din diaspora reprezintă o uriaşă oportunitate pentru noi”, iar dialogul constant cu ei trebuie tratat ca o prioritate strategică. Președintele a adăugat că statul trebuie să creeze mecanisme prin care românii plecați să poată investi mai ușor în România și să mențină legături economice cu țara.
Serviciile consulare, esențiale pentru reconstrucția încrederii diasporei
Nicușor Dan a vorbit și despre necesitatea digitalizării serviciilor consulare, pe care le consideră vitale pentru sprijinirea comunităților românești din străinătate.
„Strict la nivel de servicii pe care putem să le oferim, serviciile consulare sunt de departe cele mai importante, pentru că, oricât de multe puncte consulare ai deschide, ele tot vor fi departe de mulţi dintre oamenii din diaspora. Şi atunci, cu cât reuşeşti să digitalizezi mai mult, cu atât le scurtezi timpul şi le câştigi încrederea în statul ăsta, foarte important”, a explicat președintele.
Lipsa de încredere și ce ar trebui schimbat în relația dintre stat și diaspora
Șeful statului a transmis că este necesar ca instituțiile statului să lucreze constant pentru reconstrucția încrederii românilor din afara țării. El a precizat că mulți dintre ei au văzut în trecut doar promisiuni electorale, nu și soluții concrete.
„Ei au văzut politicieni în campanii electorale, pe scurt, ar trebui să vadă oameni din administraţie din ambasade, din consulate, care se preocupă de problemele lor în timp complet”, a spus președintele.
Totodată, a atras atenția că statul trebuie să asigure mai bine accesul la cursuri de limbă și cultură română pentru copiii românilor din diaspora.
„Ar trebui să vedem o structură adaptată pe necesitatea lor de a avea cursuri de limbă şi cultură română, pentru copiii lor. Din nou, nu legat de acea hartă digitală de care vorbeam, nu am văzut să existe o suprapunere între densitate de populaţie şi servicii de limbă, cultură pe care noi le oferim”, a declarat Nicușor Dan.
