Georgescu Dragos
Luni dimineață, la ora 8:36, România a fost din nou zguduită de un cutremur de intensitate redusă, produs în binecunoscuta zonă seismică Vrancea. Potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a avut o magnitudine de 3,1 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri.
Cutremur luni dimineața în România. Unde s-a resimțit seismul
Deși cutremurul nu a fost resimțit semnificativ de populație, evenimentul a atras atenția specialiștilor, mai ales pentru că s-a produs la mai puțin de 12 ore după un alt seism de 3,7 grade, înregistrat duminică seara în aceeași zonă. Activitatea seismică din ultimele zile confirmă faptul că Vrancea rămâne cea mai activă regiune tectonică din România, locul în care se produc majoritatea cutremurelor moderate și profunde din țară.
Potrivit INCDFP, cutremurul de luni s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor localități: 30 km vest de Focșani, 67 km nord de Buzău, 79 km est de Sfântu-Gheorghe, 86 km sud-vest de Bârlad, 91 km sud de Bacău și 93 km est de Brașov.
Seismul a fost catalogat ca fiind unul slab, fără potențial de pagube materiale, dar suficient pentru a fi înregistrat clar de rețeaua de monitorizare seismică. Conform datelor preliminare, cutremurul s-a produs în zona seismică de adâncime medie, tipică regiunii Vrancea, acolo unde plăcile tectonice ale Europei și Mării Negre exercită o presiune constantă.
Specialiștii explică faptul că un cutremur produs la peste 100 de kilometri adâncime este rareori resimțit la suprafață, însă poate fi perceput ușor în anumite zone sensibile, mai ales în clădirile înalte.
Un alt seism, de 3,7 grade, duminică seara, în județul Buzău
Cu doar câteva ore înainte, duminică seara, la ora 20:48, un alt cutremur a avut loc în zona seismică Vrancea, de data aceasta în județul Buzău. Seismul a avut o magnitudine de 3,7 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 121,6 kilometri.
Potrivit informațiilor oferite de INCDFP, cutremurul a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: 50 km nord-vest de Buzău, 60 km vest de Focșani, 65 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 68 km est de Brașov și 71 km nord-est de Ploiești.
Nici acest seism nu a produs pagube materiale, dar a fost perceput slab de locuitorii din unele localități din județele Vrancea, Buzău și Covasna. Conform experților, cutremurele de această intensitate sunt considerate normale pentru regiunea Vrancea și nu ridică motive de îngrijorare.
Activitate seismică constantă în luna octombrie
Luna octombrie a fost una destul de activă din punct de vedere seismic pentru România. Potrivit datelor oficiale, în primele două săptămâni ale lunii s-au înregistrat zece cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,0 și 3,7 grade pe scara Richter. Majoritatea acestor evenimente s-au produs tot în zona Vrancea, cunoscută drept epicentrul cutremurelor românești.
Specialiștii atrag atenția că astfel de seisme, de mică intensitate, fac parte din activitatea normală a plăcilor tectonice din regiune. În medie, România înregistrează între 100 și 150 de cutremure anual, majoritatea având magnitudini sub 4 grade.
În ciuda frecvenței lor, cutremurele mici au un rol important în eliberarea treptată a energiei acumulate în adâncuri, reducând astfel riscul unor evenimente majore pe termen scurt.
Cele mai puternice cutremure din 2025
Conform datelor Institutului Național pentru Fizica Pământului, cele mai puternice cutremure înregistrate în România în anul 2025 au avut magnitudinea de 4,4 pe scara Richter.
Primul s-a produs pe 13 februarie, în județul Buzău, iar cel de-al doilea pe 11 mai, în județul Vrancea. Ambele s-au produs la adâncimi de peste 100 de kilometri și au fost resimțite slab în mai multe orașe din sud-estul și centrul țării, precum București, Focșani, Buzău, Galați și Brașov.
Deși magnitudinea de 4,4 nu este una periculoasă, seismele de acest tip amintesc populației de riscul seismic semnificativ al României, o țară aflată la intersecția mai multor plăci tectonice.
Zona seismică Vrancea, care se întinde pe teritoriul județelor Vrancea și Buzău, este considerată cea mai activă și periculoasă din Europa de Sud-Est.
Aici se produc aproximativ 90% din cutremurele înregistrate în România, majoritatea având epicentrul la adâncimi între 70 și 160 de kilometri. Din această cauză, seismele vrâncene pot fi resimțite pe arii extinse, uneori până în Republica Moldova, Bulgaria sau Ucraina.
Potrivit seismologilor, activitatea tectonică din Vrancea este determinată de ciocnirea microplăcii Mării Negre cu placa Eurasiană. Această zonă de subducție generează tensiuni permanente în scoarța terestră, eliberate periodic prin cutremure de diferite magnitudini.
În ultimii 100 de ani, Vrancea a fost sursa unora dintre cele mai mari cutremure din istoria României, precum cel din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade și a provocat peste 1.500 de victime și pagube majore în București și alte orașe din sudul țării.
Cum se monitorizează activitatea seismică
Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCDFP) este instituția responsabilă pentru monitorizarea cutremurelor din România. Rețeaua de seismometre a institutului acoperă întreg teritoriul țării și transmite date în timp real, permițând specialiștilor să detecteze chiar și cele mai mici mișcări ale scoarței.
După fiecare cutremur, INCDFP publică informațiile esențiale – ora producerii, magnitudinea, adâncimea, coordonatele epicentrului și localitățile apropiate. În cazul seismelor de intensitate mai mare, instituția emite și comunicate oficiale privind eventualele replici și riscurile asociate.
În plus, România face parte dintr-o rețea europeană de monitorizare seismică, ceea ce permite compararea rapidă a datelor și transmiterea alertelor către statele vecine.
