Georgescu Dragos
Postul Nașterii Domnului, cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului, este una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru credincioșii ortodocși. În 2025, postul va începe sâmbătă, 15 noiembrie, și se va încheia în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Această perioadă de 40 de zile este un timp dedicat rugăciunii, reflecției și curățirii sufletești, o pregătire pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.
Totul despre Postul Crăciunului. Când începe și în ce zile se mănâncă pește
Ziua de Lăsatul Secului, care marchează ultima zi în care se consumă produse de origine animală, este 14 noiembrie. Totuși, atunci când această zi cade într-o zi de miercuri sau vineri, Biserica permite ca postul să înceapă chiar din acea zi. Credincioșii se pregătesc astfel să intre într-o perioadă de cumpătare, liniște și apropiere de Dumnezeu, pentru a primi în suflet Lumina care vine odată cu Nașterea lui Hristos.
Postul Crăciunului nu este doar o renunțare la anumite mâncăruri, ci și o renunțare la gândurile și obiceiurile care ne îndepărtează de Dumnezeu. Este un timp de introspecție, rugăciune și fapte bune, în care credincioșii caută să-și curețe sufletul pentru a-L primi pe Hristos.
Durata de 40 de zile amintește de postul lui Moise pe Muntele Sinai, când s-a pregătit să primească Tablele Legii. Prin acest simbolism, postul devine o perioadă de răbdare, smerenie și așteptare a Luminii divine. Biserica amintește că, prin post, omul își reface legătura cu Dumnezeu, iar trupul și sufletul se află într-un echilibru spiritual.
Postul Nașterii Domnului este, totodată, un timp al bucuriei, diferit de asprimea Postului Mare. El ne apropie de atmosfera caldă a sărbătorii Crăciunului, fără a pierde însă din vedere sensul profund al pregătirii duhovnicești. În această perioadă, credincioșii sunt chemați să-și deschidă inimile către iubire, milostenie și iertare.
Ce alimente se evită în timpul postului
Regulile alimentare ale Postului Crăciunului sunt clare și au fost transmise de-a lungul generațiilor. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la consumul de:
carne
ouă
lactate
Alimentația se bazează pe produse vegetale, legume, fructe, cereale, semințe și leguminoase. Totuși, Postul Crăciunului este considerat mai blând decât cel al Paștelui, întrucât include mai multe zile de dezlegare la pește, ulei și vin.
Pe lângă abținerea de la alimentele de origine animală, postul înseamnă și renunțarea la excese, la distracții inutile sau la obiceiuri care îndepărtează sufletul de la rugăciune. În această perioadă nu se fac petreceri, botezuri fastuoase sau cununii religioase, pentru că atenția credincioșilor trebuie îndreptată spre pacea și liniștea interioară.
Preoții îndeamnă credincioșii ca, în locul distracțiilor lumești, să se dedice rugăciunii, citirii Sfintelor Scripturi, participării la slujbele bisericești și faptelor de milostenie. Postul, spun duhovnicii, trebuie înțeles ca o cale spre transformare, nu doar ca o dietă alimentară.
Una dintre particularitățile Postului Nașterii Domnului este faptul că Biserica oferă numeroase zile de dezlegare la pește, semn al bucuriei care însoțește așteptarea Nașterii Mântuitorului.
Credincioșii au dezlegare la pește în fiecare sâmbătă și duminică din perioada 21 noiembrie – 20 decembrie, adică între sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică și pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul. În aceste zile, se pot consuma și vin și ulei, ca simbol al binecuvântării divine.
După data de 20 decembrie, postul devine mai aspru. În ultimele patru zile, credincioșii se abțin complet de la pește și alte produse care nu sunt de post, intrând într-o etapă de Postul Nașterii Domnului, cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului, este una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru credincioșii ortodocși. În 2025, postul va începe sâmbătă, 15 noiembrie, și se va încheia în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Această perioadă de 40 de zile este un timp dedicat rugăciunii, reflecției și curățirii sufletești, o pregătire pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.
Ziua de Lăsatul Secului, care marchează ultima zi în care se consumă produse de origine animală, este 14 noiembrie. Totuși, atunci când această zi cade într-o zi de miercuri sau vineri, Biserica permite ca postul să înceapă chiar din acea zi. Credincioșii se pregătesc astfel să intre într-o perioadă de cumpătare, liniște și apropiere de Dumnezeu, pentru a primi în suflet Lumina care vine odată cu Nașterea lui Hristos.
Semnificația postului de Crăciun
Postul Crăciunului nu este doar o renunțare la anumite mâncăruri, ci și o renunțare la gândurile și obiceiurile care ne îndepărtează de Dumnezeu. Este un timp de introspecție, rugăciune și fapte bune, în care credincioșii caută să-și curețe sufletul pentru a-L primi pe Hristos.
Durata de 40 de zile amintește de postul lui Moise pe Muntele Sinai, când s-a pregătit să primească Tablele Legii. Prin acest simbolism, postul devine o perioadă de răbdare, smerenie și așteptare a Luminii divine. Biserica amintește că, prin post, omul își reface legătura cu Dumnezeu, iar trupul și sufletul se află într-un echilibru spiritual.
Postul Nașterii Domnului este, totodată, un timp al bucuriei, diferit de asprimea Postului Mare. El ne apropie de atmosfera caldă a sărbătorii Crăciunului, fără a pierde însă din vedere sensul profund al pregătirii duhovnicești. În această perioadă, credincioșii sunt chemați să-și deschidă inimile către iubire, milostenie și iertare.
Ce alimente se evită în timpul postului
Regulile alimentare ale Postului Crăciunului sunt clare și au fost transmise de-a lungul generațiilor. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la consumul de:
carne
ouă
lactate
Alimentația se bazează pe produse vegetale, legume, fructe, cereale, semințe și leguminoase. Totuși, Postul Crăciunului este considerat mai blând decât cel al Paștelui, întrucât include mai multe zile de dezlegare la pește, ulei și vin.
Pe lângă abținerea de la alimentele de origine animală, postul înseamnă și renunțarea la excese, la distracții inutile sau la obiceiuri care îndepărtează sufletul de la rugăciune. În această perioadă nu se fac petreceri, botezuri fastuoase sau cununii religioase, pentru că atenția credincioșilor trebuie îndreptată spre pacea și liniștea interioară.
Preoții îndeamnă credincioșii ca, în locul distracțiilor lumești, să se dedice rugăciunii, citirii Sfintelor Scripturi, participării la slujbele bisericești și faptelor de milostenie. Postul, spun duhovnicii, trebuie înțeles ca o cale spre transformare, nu doar ca o dietă alimentară.
Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025
Una dintre particularitățile Postului Nașterii Domnului este faptul că Biserica oferă numeroase zile de dezlegare la pește, semn al bucuriei care însoțește așteptarea Nașterii Mântuitorului.
Credincioșii au dezlegare la pește în fiecare sâmbătă și duminică din perioada 21 noiembrie – 20 decembrie, adică între sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică și pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul. În aceste zile, se pot consuma și vin și ulei, ca simbol al binecuvântării divine.
După data de 20 decembrie, postul devine mai aspru. În ultimele patru zile, credincioșii se abțin complet de la pește și alte produse care nu sunt de post, intrând într-o etapă de purificare deplină înaintea marii sărbători a Nașterii Domnului.
Pe lângă dezlegările obișnuite, există și câteva sărbători importante care aduc binecuvântare și îngăduință în această perioadă:
21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică (dezlegare la pește)
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României (dezlegare la pește)
6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae (dezlegare la pește)
Aceste zile aduc bucurie și speranță în rândul credincioșilor, care văd în ele un prilej de a se întări spiritual și de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darurile primite.
Sensul spiritual al postului: curățire, milostenie și credință
Dincolo de reguli alimentare, Postul Crăciunului are o semnificație profund spirituală. Este o perioadă de curățire a sufletului, în care omul este chemat să-și revizuiască faptele, gândurile și obiceiurile.
Postul nu înseamnă doar înfrânare de la mâncare, ci și abținere de la păcat. Credincioșii sunt chemați să se împace cu cei din jur, să fie mai buni, mai răbdători și mai darnici. Milostenia este una dintre virtuțile esențiale ale acestei perioade, iar ajutorarea celor aflați în nevoie este considerată o formă de rugăciune vie.
În acest timp, Biserica îi îndeamnă pe oameni să participe la slujbele religioase, să se spovedească și să se împărtășească. Spovedania curăță sufletul, iar împărtășania îl unește cu Hristos, pregătind omul pentru întâmpinarea sărbătorii Nașterii Sale.
Mulți preoți vorbesc despre importanța liniștii interioare în această perioadă. Rugăciunea sinceră, citirea Psaltirii și a Evangheliei, participarea la Sfânta Liturghie și ajutorul oferit celor aflați în suferință sunt forme prin care fiecare credincios se poate apropia de Dumnezeu.
Postul Crăciunului este strâns legat de tradițiile populare românești, care dau culoare și frumusețe acestei perioade. În satele românești, primele zile ale postului sunt marcate de curățenie generală, atât în gospodărie, cât și în suflet.
Gospodinele pregătesc rețete tradiționale de post – sarmale cu ciuperci, fasole bătută, varză călită, tocănițe de legume sau colțunași cu magiun. În unele zone, se aprinde o lumânare în fiecare seară de post, simbol al luminii care alungă întunericul și aduce speranța Nașterii Domnului.
Tot acum, copiii încep să repete colindele, iar în biserici se aud primele cântări specifice Crăciunului. Postul devine, astfel, un drum spre bucuria colindelor, spre mirosul de brad și spre liniștea sufletului care așteaptă venirea Mântuitorului.
Un obicei vechi este acela de a duce colaci la biserică în fiecare duminică din post, în semn de mulțumire și binecuvântare. Colacii sunt împărțiți celor nevoiași sau copiilor, iar gestul este considerat o formă de milostenie care aduce pace și lumină în familie.
Pentru mulți români, Postul Crăciunului nu este doar o tradiție, ci o perioadă de echilibru sufletesc. Într-o lume tot mai grăbită și mai zgomotoasă, acest timp oferă prilejul de a redescoperi liniștea, recunoștința și legătura cu divinitatea.
Preoții îndeamnă credincioșii să nu se gândească la post ca la o restricție, ci ca la o oportunitate de a se regăsi. Prin renunțarea la excese și prin deschiderea inimii către Dumnezeu, omul se eliberează de poverile cotidiene și se apropie de sensul adevărat al sărbătorii.
Postul Nașterii Domnului culminează cu Ajunul Crăciunului, zi în care familiile se adună, aprind lumânări și așteaptă colindătorii. Este clipa în care bucuria se revarsă în casele tuturor, iar postul, încheiat cu rugăciune și recunoștință, aduce binecuvântarea Nașterii lui Hristos.
Astfel, între 15 noiembrie și 24 decembrie 2025, Postul Crăciunului va fi, pentru milioane de credincioși, o călătorie spirituală de 40 de zile. O perioadă în care trupul se înfrânează, sufletul se luminează, iar inimile se pregătesc să primească vestea cea bună: Hristos se naște – slăviți-L!
