Vanatoru Andreea
Românii se întreabă tot mai des dacă pensiile vor mai crește în următorii ani, în condițiile în care statul se confruntă cu un deficit bugetar major. Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit noi explicații într-o intervenție la România TV, lămurind ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2026 și dacă pensionarii trebuie să se pregătească de eventuale reduceri.
Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026
Deși în spațiul public au apărut numeroase speculații privind posibile tăieri de pensii și salarii, ministrul a infirmat categoric acest scenariu – cel puțin în ceea ce privește pensiile bazate pe contributivitate. Florin Manole a subliniat că nu va accepta niciodată diminuarea pensiilor contributive, considerând că acestea reprezintă un drept câștigat prin ani de muncă.
„PSD nu este de acord cu o astfel de opinie și nici nu o există o procedură guvernamentală în acest sens. Taxarea pensiilor sub 3.000 de lei este dincolo de orice limită, nu vom fi niciodată de acord cu așa ceva”, a precizat Florin Manole.
Ministrul Muncii a explicat detaliat ce se va întâmpla de anul viitor
Cu toate acestea, el a atras atenția că există o diferență între menținerea nivelului actual al pensiilor și aplicarea indexărilor prevăzute de lege. Conform legislației, veniturile pensionarilor ar trebui majorate la 1 ianuarie, însă ministrul a admis că este foarte posibil ca această creștere să nu aibă loc, întrucât bugetul nu dispune de fondurile necesare pentru o astfel de măsură. Astfel, deși nu se pune problema unor tăieri, nici perspectiva unor majorări nu este una optimistă pentru anul 2026.
Referindu-se și la situația din sectorul bugetar, Florin Manole a declarat ferm că nu va iniția niciun demers legislativ care să permită concedieri în masă sau reducerea salariilor angajaților de la stat. Mesajul său a fost unul de liniștire, în contextul în care tot mai multe zvonuri vorbesc despre reforme dure impuse de necesitatea diminuării deficitului bugetar.
„N-o să inițiez niciun act normativ ca să avem oameni dați afară. Noi, la Ministerul Muncii, avem o economie de 6,7% la nivelul lunii octombrie, fără să fim obligați să dăm pe cineva afară. Au fost și tăierile de sporuri, au fost și colegi care s-au pensionat. Eu sunt ministrul Muncii, nu al concedierilor”.
În concluzie, ministrul Muncii a transmis că prioritatea sa este protejarea veniturilor oamenilor, însă a recunoscut că situația financiară a țării limitează posibilitatea unor creșteri viitoare ale pensiilor.
Modificări importante în legea pensiilor
Executivul condus de Ilie Bolojan propune o reformă care vizează pensionarii trecuți de 65 de ani și care sunt în continuare angajați în sistemul public. Proiectul restrictiv limitează dreptul la pensie completă pentru cei care lucrează în instituțiile statului, introducând obligația de a alege între salariu și o pensie redusă.
Pentru această categorie, noua legislație interzice cumulul pensiei întregi cu salariul de la stat. Pensionarii vor putea rămâne angajați doar dacă acceptă diminuarea pensiei la 15% din cuantumul ei. Este o schimbare radicală, menită să restructureze sistemul public de salarizare și să reducă presiunea asupra bugetului de stat.
Potrivit proiectului, dacă angajatul pensionar nu acceptă reducerea pensiei, contractul său de muncă va înceta automat. Această prevedere afectează direct numeroase categorii profesionale care și-au continuat activitatea după pensionare.
Textul proiectului legislativ prevede clar procedura ce trebuie urmată după intrarea legii în vigoare. „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ordonatorii de credite/angajatorii au obligația de a înceta de drept contractele de muncă, raporturile de muncă sau de serviciu ale pensionarilor care nu și-au exprimat opțiunea”, se arată în document.
Cu alte cuvinte, toți pensionarii angajați în instituții publice vor trebui să decidă rapid dacă rămân în activitate, însă cu o pensie redusă la 15%, sau dacă renunță la locul de muncă pentru a păstra pensia integrală. Această măsură vizează în special instituțiile de stat, companiile naționale, regii autonome și societățile unde statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari majoritari.
