Grigore Madalina
Ajunul Bobotezei, sărbătorit în fiecare an pe 5 ianuarie, este una dintre cele mai încărcate spiritual zile din calendarul popular românesc. Este o zi de hotar, de post aspru, rugăciune și curățire, care pregătește sufletul și casa pentru marea sărbătoare a Bobotezei, prăznuită pe 6 ianuarie, când are loc Botezul Domnului și sfințirea apelor.
În tradiția românească, Ajunul Bobotezei nu este doar o zi de așteptare, ci un moment ritualic profund, respectat cu sfințenie atât în sate, cât și în multe familii de la oraș. Tot ceea ce se face în această zi are rol de protecție, belșug și binecuvântare pentru anul care abia începe.
Ajunul Bobotezei, zi de post și curățire sufletească
Ajunul Bobotezei este zi de post, iar în multe zone se ține chiar post negru până la venirea preotului cu Agheasma Mare. Se crede că acest post are puterea de a curăța sufletul, de a îndepărta răul și de a pregăti omul pentru primirea harului apei sfințite.
În această zi, oamenii evită certurile, vorbele grele și munca fizică istovitoare. Atmosfera trebuie să fie una de liniște și reculegere, pentru ca binecuvântarea să se așeze peste casă și familie.
Curățenia casei înainte de Bobotează
Un obicei nelipsit din Ajunul Bobotezei este curățenia generală. Gospodinele curăță temeinic casa, pentru că se spune că boala și răul se ascund în murdărie, iar o locuință curată primește mai ușor binecuvântarea.
Această curățenie are o semnificație simbolică profundă. Nu este doar despre ordine, ci despre alungarea energiilor negative și pregătirea unui spațiu curat, în care anul nou să înceapă sub semn bun.
Venirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa
Un moment central al Ajunului Bobotezei este venirea preotului la casele credincioșilor pentru sfințirea locuinței. Ritualul este cunoscut în multe zone sub numele de Iordanul sau Chiralesa, termen provenit din expresia grecească „Kyrie eleison”, adică „Doamne, miluiește”.
Preotul stropește casa cu apă sfințită, rostește rugăciuni speciale și binecuvântează familia și gospodăria. Tradiția spune că această sfințire păstrează casa curată de rele și necazuri până la sărbătorile mari ale primăverii.
Masa din Ajunul Bobotezei și semnificația ei
Ajunul Bobotezei are o masă ritualică aparte, asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului. Nimeni nu se atinge de bucate până la sosirea preotului și sfințirea mesei. Abia după acest moment, familia se poate așeza la masă.
Pregătirea mesei respectă reguli vechi. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, simbol al belșugului și al roadelor bogate. În cele patru colțuri ale mesei se așază bulgări de sare, pentru protecție și alungarea răului. Masa trebuie să fie de post, dar bogată din punct de vedere simbolic.
De ce se pun 12 feluri de mâncare pe masă
Tradiția spune că în Ajunul Bobotezei se pregătesc 12 feluri de mâncare, în amintirea celor 12 apostoli și ca simbol al celor 12 luni ale anului. Fiecare preparat poartă o încărcătură ritualică și este menit să aducă belșug, sănătate și noroc.
Printre cele mai des întâlnite bucate se numără coliva, bobul fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmalele de post cu crupe, borșul de „burechiușe” sau „urechiușele babei”, borșul de pește, peștele prăjit, plăcintele de post cu varză sau cu mac. În unele zone, lista diferă ușor, dar numărul celor 12 preparate este respectat cu strictețe.
După sfințirea mesei, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase, ferite de boli și bune de prăsilă pe tot parcursul anului.
Tradiții și credințe populare din Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este înconjurat de numeroase credințe vechi. Se spune că în noaptea de 5 spre 6 ianuarie animalele vorbesc și pot dezvălui comori ascunse celor care le ascultă. Dacă dimineața pomii sunt încărcați de promoroacă, anul va fi unul roditor. Cine strănută în această zi va avea noroc tot anul.
În Ajunul Bobotezei nu se dă nimic cu împrumut, nu se spală rufe și nu se aruncă gunoiul, pentru a nu alunga norocul din casă.
Ritualuri pentru noroc, protecție și iubire
În anumite regiuni, oamenii aprind focuri în curte pentru purificare, se stropesc cu apă sfințită și folosesc crenguțe de busuioc sfințit pentru a binecuvânta casa și animalele. Fetele nemăritate respectă ritualuri speciale, menite să le ajute să își viseze ursitul în noaptea de Ajun.
Ajunul Bobotezei rămâne, pentru români, un prag spiritual între ani, o zi în care postul, credința și tradiția se împletesc, iar fiecare gest este făcut cu speranța unui an mai bun, mai curat și mai binecuvântat.
