Nicolescu Daniela
Sistemul de pensii din România se confruntă cu o criză iminentă: tot mai mulți pensionari și tot mai puțini contribuabili. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor reforme reale și a implicării în Pilonii 2 și 3, viitorii pensionari ar putea primi pensii de doar 30% din salariul mediu. Iancu Guda, analist economic, explică pentru Observator News cum funcționează cei trei piloni și care sunt principalele riscuri pentru următoarele decenii.
Pilonul 1 – solidaritatea între generații
Pilonul 1 este sistemul public de pensii, gestionat de stat, care funcționează pe principiul redistribuirii: angajații activi plătesc pensiile actualilor vârstnici. Practic, banii virați lunar din contribuția de asigurări sociale (CAS) nu se economisesc într-un cont personal, ci sunt folosiți imediat pentru plata pensiilor existente.
Acest mecanism, numit „solidaritate între generații”, a funcționat ani de zile într-o economie stabilă, însă astăzi este pus sub o presiune uriașă. România are aproape 5 milioane de pensionari și aproximativ 6,7 milioane de angajați activi, un raport care se degradează constant din cauza scăderii natalității și a migrației.
„Pilonul 1 este esențial, dar nesustenabil pe termen lung. Numărul pensionarilor crește mai repede decât cel al contribuabililor, iar statul va fi nevoit să acopere diferența prin taxe mai mari sau împrumuturi”, avertizează Iancu Guda.
Deoarece pensia nu se acumulează individual, aceasta nu poate fi transmisă moștenitorilor și depinde exclusiv de deciziile guvernului privind punctul de pensie.
Pilonul 2 – pensia privată obligatorie
Pilonul 2 a fost creat pentru a oferi o alternativă sustenabilă la pensia de stat. Este obligatoriu pentru toți angajații sub 35 de ani și opțional pentru cei care au contribuit la sistemul public înainte de introducerea sa.
În prezent, 3,75% din contribuția totală la pensii merge către acest cont individual de economisire. Banii sunt investiți în fonduri administrate privat, iar randamentele obținute se adaugă la suma acumulată.
Avantajele Pilonului 2:
- Contribuțiile se adună într-un cont personal, iar fondurile cresc în timp;
- Economiile sunt moștenibile, în caz de deces înainte de pensionare;
- Reduc dependența de stat și de dezechilibrele bugetare.
Potrivit specialiștilor, Pilonul 2 este singura pârghie care poate echilibra sistemul pe termen lung. Totuși, acesta este vulnerabil în fața deciziilor politice. În ultimii ani, statul a redus procentul alocat și a blocat majorarea contribuției, afectând astfel economiile viitoare.
„Fără o creștere a contribuției la Pilonul 2, generațiile tinere nu vor putea compensa scăderea pensiilor publice. Este nevoie de predictibilitate legislativă, nu de amânări succesive”, explică Guda.
Pilonul 3 – pensia facultativă și avantajele fiscale
Pilonul 3 este complet privat și voluntar, fiind o opțiune suplimentară pentru cei care doresc o bătrânețe mai sigură. Contribuțiile pot fi făcute de angajat, angajator sau de amândoi, iar fondurile sunt investite similar celor din Pilonul 2.
Un avantaj important îl reprezintă deducerea fiscală: până la 450 de euro anual (sau 15% din salariul brut) pot fi scăzuți din impozitul pe venit, stimulând astfel economisirea.
În mediul privat, tot mai multe companii oferă contribuții la Pilonul 3 pentru angajați, ca metodă de fidelizare și beneficii extra-salariale.
„Pilonul 3 este singura parte din sistemul de pensii pe care individul o controlează complet. Poți decide cât, când și unde investești. Este o formă de libertate financiară pe termen lung”, subliniază Guda.
Situația actuală: pensia medie și sustenabilitatea sistemului
Conform datelor oficiale, pensia medie în România este de 2.813 lei, în timp ce salariul mediu net depășește 5.300 de lei. Astfel, pensia reprezintă aproximativ 53% din salariu, un nivel considerat acceptabil, dar greu de menținut fără reforme.
Sustenabilitatea sistemului depinde de trei factori principali:
- Numărul de angajați activi;
- Nivelul salariilor și al contribuțiilor;
- Creșterea economică pe termen lung.
Deși raportul dintre pensie și salariu a crescut de la 45% la 53% în ultimul deceniu, economia României nu poate susține majorări constante ale pensiilor fără a genera deficite uriașe.
Riscurile pentru viitorii pensionari
Proiecțiile specialiștilor nu sunt optimiste. Pentru o persoană care are astăzi 40 de ani, pensia publică ar putea ajunge, peste 25 de ani, la doar 30% din ultimul salariu.
Creșterea speranței de viață, scăderea natalității și migrația forței de muncă duc la un dezechilibru structural. Statul va fi obligat să plătească mai multe pensii dintr-un fond alimentat de mai puțini contribuabili.
„Este o problemă sistemică. Salariul frânează pensia, iar statul nu poate susține deficitul fără reforme serioase. Soluția este consolidarea Pilonilor 2 și 3 și creșterea gradului de educație financiară”, avertizează Guda.
Soluția: diversificarea surselor de venit la bătrânețe
Specialiștii recomandă ca fiecare român să contribuie, pe cât posibil, la toți cei trei piloni. Pilonul 1 oferă siguranță de bază, Pilonul 2 aduce stabilitate pe termen lung, iar Pilonul 3 asigură independență financiară.
Fără implicarea individuală și fără creșterea investițiilor în fondurile private, generațiile viitoare riscă să trăiască din pensii de subzistență.
„Cine se bazează doar pe stat va depinde de politic, nu de propriul efort. Viitorul pensiilor din România depinde de responsabilitatea fiecăruia dintre noi”, concluzionează analistul economic.
