Georgescu Dragos
Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în perioada 2000–2004 și una dintre figurile marcante ale scenei politice românești din anii 2000, a murit pe 3 decembrie, la vârsta de 86 de ani. Dispariția sa a fost urmată, la doar zece zile distanță, de declanșarea unei anchete penale pentru moarte suspectă, un fapt rar întâlnit în cazul unei persoane publice de acest rang și care a atras rapid atenția opiniei publice. Decizia procurorilor a venit după apariția unor informații potrivit cărora, în momentul decesului, nu ar fi fost efectuată o autopsie, deși pe trupul fostului ministru ar fi existat urme ce ridicau suspiciuni.
Rodica Stănoiu, implicată într-un proces important. Ce decizie a dat instanța chiar în ziua morții sale
Mai mulți apropiați ai Rodicăi Stănoiu au vorbit despre aceste detalii, susținând că pe corpul acesteia ar fi fost vizibile urme de lovituri, elemente care ar fi impus, în mod normal, o examinare medico-legală amănunțită. În acest context, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a decis deschiderea unui dosar penal, încadrând cauza la moarte suspectă. Ancheta a fost demarată pentru a stabili cu exactitate circumstanțele decesului și pentru a elimina orice dubiu legat de eventuale fapte penale.
Trupul Rodicăi Stănoiu a fost deshumat luni, ca parte a procedurilor dispuse de procurori. Medicii legiști urmează să efectueze autopsia, scopul fiind stabilirea cauzei exacte a morții, identificarea eventualelor leziuni și determinarea momentului în care acestea ar fi putut fi produse. În paralel, anchetatorii au solicitat documente medicale de la Spitalul Floreasca și Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, unități medicale unde Rodica Stănoiu fusese internată în perioada premergătoare decesului. De asemenea, procurorii urmează să audieze persoane din anturajul său, care pot oferi informații relevante despre ultimele zile din viața fostului ministru.
Pe lângă suspiciunile legate de circumstanțele morții, în spațiul public au apărut și speculații privind situația patrimonială a Rodicăi Stănoiu. S-a vehiculat ideea că iubitul acesteia, cu aproximativ 50 de ani mai tânăr, ar putea moșteni averea fostului demnitar, un element care a amplificat interesul public și a alimentat discuțiile legate de deschiderea anchetei penale. Autoritățile nu au confirmat oficial aceste informații, însă ele au contribuit la percepția generală de caz complex, cu multiple implicații, conform fanatik.
În paralel cu aceste evenimente, a ieșit la iveală și faptul că Rodica Stănoiu se afla implicată într-un proces important privind indemnizația pentru limită de vârstă acordată foștilor parlamentari. Alături de alți doi foști senatori, Teodor Meleșcanu și Ion Lucian Matei, aceasta a dat în judecată Camera Deputaților și Senatul României. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Ilfov pe 4 august 2023, potrivit informațiilor consultate pe portalul instanțelor de judecată.
În acțiunea formulată, reclamanții au arătat că au deținut funcții de deputați sau senatori în Parlamentul României și că, după încetarea mandatelor și îndeplinirea condițiilor legale de vârstă, le-a fost acordată indemnizația pentru limită de vârstă, conform prevederilor Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor. Ulterior, aceste indemnizații au fost încetate prin ordine emise de Secretariatul General al Senatului și de Secretariatul General al Camerei Deputaților, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023.
Legea nr. 192/2023 a abrogat dispozițiile referitoare la acordarea indemnizațiilor pentru limită de vârstă ale foștilor parlamentari. Ca urmare, prin ordinele administrative emise în lunile iunie și iulie 2023, plățile către Rodica Stănoiu și ceilalți reclamanți au fost sistate. Ulterior însă, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale prevederile respective ale Legii nr. 192/2023, considerând că acestea încalcă principii fundamentale privind drepturile de asigurări sociale.
Vor banii înapoi
Rodica Stănoiu și ceilalți doi foști parlamentari au contestat ordinele de încetare a indemnizațiilor, susținând, în esență, că prin emiterea acestora a fost încălcat art. I din Protocolul nr. I la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În opinia reclamanților, indemnizația pentru limită de vârstă reprezintă un drept patrimonial, iar persoana care beneficiază de un astfel de drept se bucură de protecția conferită de Convenție.
De asemenea, aceștia au susținut că ordinele administrative au încălcat principiul neretroactivității legii, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale, care a stabilit în repetate rânduri că drepturile de asigurări sociale deja câștigate nu pot fi retrase printr-o lege ulterioară. În cererea de chemare în judecată s-a arătat că aceleași autorități care au emis ordinele de acordare a indemnizațiilor au emis ulterior ordinele de încetare, în exercitarea aceleiași atribuții de ordonator de credite.
Tribunalul Ilfov a analizat cauza și a reținut că ordinele contestate au fost emise în aplicarea Legii nr. 192/2023, act normativ care a abrogat capitolul XI din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor. Instanța a avut în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 678/2023, prin care a fost constatată neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 192/2023 referitoare la eliminarea indemnizațiilor pentru limită de vârstă.
Potrivit Constituției României, efectele unei decizii de admitere a Curții Constituționale sunt reglementate de art. 147 alin. (1), care prevede că dispozițiile declarate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu le pune de acord cu prevederile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile respective sunt suspendate de drept.
Instanța a mai reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, singura situație în care efectele unei decizii de admitere nu se aplică este aceea a raporturilor juridice epuizate, respectiv cauzele care nu se mai află pe rolul instanțelor la momentul publicării deciziei. În cazul Rodicăi Stănoiu și al celorlalți reclamanți, dosarul se afla pe rolul instanței la momentul publicării deciziei Curții Constituționale, iar aceștia solicitaseră chiar sesizarea Curții cu privire la neconstituționalitatea Legii nr. 192/2023.
În aceste condiții, Tribunalul Ilfov a constatat că decizia Curții Constituționale produce efecte și în privința ordinelor de încetare a indemnizațiilor emise în cauză. Ca urmare, prin sentința pronunțată la 13 martie 2025, instanța a admis cererea reclamanților, a anulat ordinele de încetare a indemnizației pentru limită de vârstă și a obligat Camera Deputaților și Senatul României să plătească reclamanților indemnizațiile aferente perioadei 1 iulie 2023 – 11 decembrie 2023.
Instanța a dispus, totodată, ca sumele respective să fie actualizate cu rata inflației și să fie calculate dobânzi legale, în temeiul dispozițiilor Codului civil privind daunele-interese și repararea integrală a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării obligației de plată. Tribunalul a reținut că reclamanții au dreptul atât la pierderea efectiv suferită, cât și la beneficiul de care au fost lipsiți prin încetarea nejustificată a plăților.
Decizia Tribunalului Ilfov nu a rămas definitivă. Senatul României și Secretarul General al Camerei Deputaților au formulat apel, iar dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. În mod simbolic și dramatic, soluția instanței de apel a fost pronunțată chiar pe 3 decembrie 2025, în ziua decesului Rodicăi Stănoiu.
Curtea de Apel București a admis apelurile formulate și a schimbat în parte sentința atacată. Instanța a respins, ca rămas fără obiect, petitul privind obligarea Camerei Deputaților și a Senatului la plata indemnizației pentru limită de vârstă aferente perioadei 1 iulie 2023 – 11 decembrie 2023, apreciind că între timp drepturile bănești fuseseră achitate în urma punerii în aplicare a deciziei Curții Constituționale.
Totodată, Curtea de Apel a obligat Parlamentul României – Camera Deputaților la plata dobânzii legale aferente indemnizației pentru limită de vârstă, calculată de la data scadenței și până la momentul plății efective. În rest, instanța de apel a menținut sentința pronunțată de Tribunalul Ilfov.
Astfel, Rodica Stănoiu a câștigat în primă instanță procesul privind indemnizația de fost parlamentar, însă soluția definitivă a venit într-un context marcat de dispariția sa și de ancheta penală declanșată pentru clarificarea circumstanțelor morții. Cazul său rămâne unul complex, aflat la intersecția dintre justiție, politică și drepturile sociale, și continuă să ridice întrebări atât din punct de vedere juridic, cât și uman.
