Toba de casă continuă să fie unul dintre preparatele nelipsite de pe masa de sărbători, iar rețeta tradițională, transmisă din generație în generație, este păstrată cu grijă în multe gospodării. Departe de a fi un preparat complicat, o tobă reușită ține mai ales de atenție, curățenie și multă răbdare.
Odată cu apropierea Crăciunului și a Anului Nou, pregătirile pentru mesele festive încep în toată țara. Printre sarmale, cârnați afumați și cozonaci, toba de casă ocupă un loc aparte, fiind considerată un simbol al bucătăriei tradiționale românești și al sărbătorilor petrecute în familie.
Secretul bunicilor pentru o tobă de casă reușită
Rețeta bunicilor pentru toba de casă este apreciată tocmai pentru simplitatea ei și pentru gustul autentic. Pregătită corect, toba este bine legată, aromată și lipsită de miros neplăcut, chiar dacă se folosește stomacul porcului, un detaliu care sperie adesea gospodinele mai puțin experimentate.
Diferența este făcută de modul de pregătire, spun cei care au învățat rețeta din bătrâni. Totul începe cu o curățare extrem de atentă a ingredientelor. În mod tradițional, toba se prepară din părți considerate mai puțin nobile ale porcului: picioare, urechi, cap, inimă, rinichi, limbă, ficat, splină, șorici și slănină, la care se adaugă și carne macră. Amestecul este introdus în stomacul porcului sau, în lipsa acestuia, în intestinul gros, apoi fiert lent, pentru a-și păstra textura și aroma.
Pentru a elimina orice miros neplăcut, stomacul porcului trebuie spălat temeinic, alternativ cu apă rece și caldă. După această etapă, se lasă peste noapte într-un amestec de apă rece, oțet și felii de lămâie. Este un pas esențial, pe care bunicii nu îl săreau niciodată și care asigură gustul final al preparatului.
Carnea se spală în mai multe ape și se freacă bine cu sare grunjoasă, apoi se păstrează la rece până a doua zi. Fierberea se face în etape: carnea cu os se fierbe separat de organe, iar limba este opărită și curățată înainte de a fi adăugată în oală. Spuma formată la suprafață este îndepărtată constant, iar în apa de fierbere se pun foi de dafin, boabe de piper și legume aromate, precum ceapa, morcovul, țelina și pătrunjelul.
După fierbere, toate ingredientele se lasă la răcit, apoi se taie cuburi potrivite. Compoziția se condimentează cu sare, piper, boia și usturoi, după gust, și se introduce în stomacul porcului. Toba se fierbe la foc mic aproximativ o oră, timp în care este înțepată ușor, pentru a preveni crăparea.
La final, toba se presează între două suprafețe și se lasă la rece până a doua zi. Rezultatul este un preparat aromat, bine legat și fără miros neplăcut, exact așa cum îl pregăteau bunicii pentru mesele bogate de sărbători, când fiecare detaliu conta și gustul era mai important decât orice grabă.




















