Georgescu Dragos
Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reduceri de posturi din aparatul de stat din ultimii ani, vizând direct cabinetele demnitarilor și aleșilor locali. Potrivit unui proiect de lege, Executivul propune diminuarea cu 6.102 posturi a numărului de consilieri personali din administrația centrală și locală, o măsură care ar genera economii anuale estimate la 362,6 milioane de lei. Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor de limitare a cheltuielilor publice și de reducere a deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România.
6000 de posturi de la stat tăiate de Guvernul Bolojan. Cine pleacă acasă
Potrivit unui proiect de lege, Executivul propune diminuarea cu 6.102 posturi a numărului de consilieri personali din administrația centrală și locală, o măsură care ar genera economii anuale estimate la 362,6 milioane de lei. Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor de limitare a cheltuielilor publice și de reducere a deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România.
În prezent, sistemul de cabinete al demnitarilor funcționează pe baza unor plafoane generoase, stabilite prin acte normative mai vechi. Fiecare prim-ministru, ministru, secretar de stat, prefect, primar sau președinte de consiliu județean poate avea un număr variabil de consilieri personali, angajați direct, cu rolul de a-l sprijini în activitatea curentă, în redactarea documentelor, în relația cu instituțiile și, adesea, în comunicarea publică. De-a lungul timpului, aceste cabinete au devenit însă și o sursă de costuri consistente pentru bugetul de stat și pentru bugetele locale, conform profit.ro.
Guvernul argumentează că actualele constrângeri bugetare nu mai permit menținerea unui aparat atât de extins. România se află într-o procedură de deficit excesiv, iar presiunile pentru reducerea cheltuielilor sunt tot mai mari, inclusiv din partea instituțiilor europene. În acest context, reducerea numărului de consilieri personali este văzută ca o măsură rapidă și cu impact financiar semnificativ.
În documentul de fundamentare al proiectului se precizează explicit că scopul este „asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice” și că diminuarea personalului din cabinete va duce la „economii substanțiale reprezentând cheltuielile ocazionate de salarizarea personalului vizat”. Potrivit calculelor Guvernului, tăierea a 6.102 posturi ar însemna o reducere anuală a cheltuielilor de peste 362 de milioane de lei, sumă care ar putea fi redirecționată către alte domenii sau folosită pentru scăderea presiunii asupra bugetului.
Cum funcționează în prezent sistemul de cabinete
În acest moment, numărul maxim de posturi din cadrul cabinetelor și cancelariei variază în funcție de rangul demnitarului și de nivelul administrației. La nivelul Guvernului, situația arată astfel:
– Cabinetul prim-ministrului poate avea până la 9 posturi.
– Cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu sau al ministrului de stat poate avea 6 posturi.
– Cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu are 4 posturi.
– Cabinetele miniștrilor, ale secretarului general al Guvernului și ale șefului Cancelariei Prim-Ministrului pot avea 4 posturi.
– Cabinetul ministrului delegat are tot 4 posturi.
– Cabinetele secretarului general adjunct al Guvernului, ale secretarilor de stat și ale consilierilor de stat pot avea 2 posturi.
– Conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat, pot avea și ei 2 posturi în cabinet.
– Subsecretarii de stat și asimilații acestora pot avea 1 post în cabinet.
La nivel local, lucrurile sunt la fel de variate. În prezent, cabinetul primarului general al municipiului București poate avea până la 6 posturi, iar cabinetele președinților de consilii județene, ale primarilor municipiilor reședință de județ și ale primarilor de sector din București pot avea 4 posturi. Pentru primarii comunelor, orașelor și municipiilor mai mici, precum și pentru viceprimari și vicepreședinți de consilii județene, numărul de posturi este de regulă 2, iar pentru unii viceprimari chiar 1.
Această arhitectură a dus, în timp, la un aparat numeros, format din mii de consilieri personali, fiecare cu salariu, sporuri și beneficii. Deși rolul lor oficial este de a sprijini activitatea demnitarilor, criticii sistemului au arătat de multe ori că aceste poziții sunt folosite și pentru numiri politice sau recompensarea fidelităților de partid, conform profit.ro.
Ce propune concret Guvernul
Planul Guvernului condus de Ilie Bolojan prevede o reducere generalizată a acestor plafoane, atât la nivel central, cât și local. Noul sistem ar arăta astfel:
La nivelul administrației centrale:
– Cabinetul prim-ministrului va avea maximum 5 posturi, față de 9 în prezent.
– Cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu sau al ministrului de stat va avea 5 posturi, față de 6.
– Cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu va avea 3 posturi, față de 4.
– Cabinetele miniștrilor, ale secretarului general al Guvernului și ale șefului Cancelariei Prim-Ministrului vor avea 3 posturi, față de 4.
– Cabinetul ministrului delegat va avea 3 posturi, față de 4.
– Cabinetele secretarului general adjunct al Guvernului, ale secretarilor de stat și ale consilierilor de stat vor fi reduse la 1 post, față de 2.
– Conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat, vor avea și ei doar 1 post în cabinet.
La nivelul administrației locale, se introduce un sistem diferențiat în funcție de populația unității administrativ-teritoriale:
– Cabinetul primarului general al municipiului București va avea 4 posturi, față de 6.
– Cabinetele președinților de consilii județene și ale primarilor localităților cu peste 100.000 de locuitori vor avea 4 posturi.
– Primarii comunelor, orașelor și municipiilor cu populație între 30.000 și 100.000 de locuitori vor avea 3 posturi.
– Primarii localităților cu populație între 10.000 și 30.000 de locuitori vor avea 2 posturi.
– Viceprimarii, vicepreședinții de consilii județene și cancelariile prefectului vor avea, în majoritatea cazurilor, 2 posturi.
– În cele mai mici localități, cu sub 10.000 de locuitori, primarii vor avea 1 singur post de consilier personal, iar viceprimarii între 10.000 și 30.000 de locuitori vor avea tot 1 post.
Comparând aceste cifre cu situația actuală, rezultă o reducere semnificativă aproape peste tot. Scad atât numărul maxim de posturi, cât și flexibilitatea pe care o aveau demnitarii în a-și construi echipele.
Economia de peste 362 de milioane de lei pe an este principalul argument al Guvernului. Într-un context de presiune pe finanțele publice, această sumă este considerată relevantă, mai ales că provine dintr-o zonă considerată de mulți drept „grăsime administrativă”.
Pe de altă parte, reducerea a peste 6.000 de posturi ridică și întrebări legate de impactul asupra funcționării efective a administrației. Consilierii personali nu sunt simpli funcționari, ci oameni care, teoretic, asigură legătura directă dintre demnitar și aparatul birocratic. Ei redactează note, pregătesc întâlniri, urmăresc proiecte și gestionează agenda zilnică.
Guvernul mizează însă pe ideea că multe dintre aceste sarcini pot fi preluate de structurile permanente ale instituțiilor, iar demnitarii nu au nevoie de echipe atât de mari de consilieri personali. În plus, Executivul susține că reducerea nu afectează nucleul de funcționare, ci doar limitează supradimensionarea cabinetelor.
Dincolo de impactul financiar, proiectul are și o puternică încărcătură politică. Tăierea consilierilor personali este percepută de opinia publică drept un semn de austeritate și de încercare de a reduce privilegiile clasei politice. Într-o perioadă în care guvernul cere populației și mediului privat să suporte ajustări bugetare, un astfel de gest este important din punct de vedere al imaginii.
În același timp, măsura va nemulțumi, inevitabil, o parte din aparatul politic, deoarece multe dintre aceste posturi sunt ocupate de oameni numiți pe criterii de încredere și loialitate. Reducerea lor va însemna pierderea unor poziții bine plătite și influente.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, România va avea un aparat de cabinete mai suplu, mai apropiat de modelul unor administrații occidentale, unde numărul de consilieri personali este mult mai strict limitat.
Pentru Guvernul Bolojan, această reformă este una dintre piesele centrale ale strategiei de disciplinare bugetară. Rămâne de văzut cum va fi aplicată în practică și cât de mare va fi rezistența politică la o schimbare care lovește direct în una dintre cele mai sensibile zone ale puterii administrative.
