Georgescu Dragos
Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare majore și cu obligații asumate la nivel european prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), președintele Nicușor Dan a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024.
Nicușor Dan a refuzat să promulge o lege. Motivul neașteptat adus în discuție de președintele României
Motivul: includerea în această lege a unei prevederi care scutea temporar de la plata impozitului veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede.
Decizia șefului statului, anunțată pe 1 octombrie 2025 printr-un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale, a generat dezbateri intense atât în mediul politic, cât și în cel economic. În timp ce o parte dintre parlamentari au susținut ideea scutirii ca pe o oportunitate de stimulare a pieței și de atragere a investițiilor, președintele a catalogat măsura drept „lipsită de oportunitate”, subliniind că ea contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor asumate de România în domeniul fiscal.
Paradoxul subliniat de Administrația Prezidențială este faptul că, în timp ce această lege propunea exceptarea de la impozit a veniturilor din criptomonede, o altă lege adoptată recent de Guvern, în cadrul pachetului II de reformă fiscală, prevede tocmai majorarea impozitului pentru aceste venituri, de la 10% la 16%, începând cu anul 2026.
Astfel, România ar fi ajuns în situația de a transmite mesaje contradictorii: pe de o parte, intenția de a crește fiscalitatea în domeniu pentru a aduce mai multe resurse la buget, pe de altă parte, o derogare temporară care ar elimina complet obligația de plată a impozitului.
„O astfel de excepție temporară nu doar că subminează coerența politicilor fiscale, dar transmite și un semnal negativ privind stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Argumentele președintelui: echitate fiscală și stabilitate macroeconomică
În cererea de reexaminare, șeful statului a expus mai multe motive pentru care consideră că scutirea propusă nu este oportună:
Precedent periculos de eludare fiscală – În absența unei impozitări adecvate, se creează riscul amplificării tranzacțiilor speculative, al tranzacțiilor ascunse și al evitării plății impozitelor. În loc să genereze venituri și transparență, măsura ar putea favoriza practici neloiale.
Lipsa unei viziuni unitare – Astfel de derogări riscă să fragmenteze cadrul fiscal, prin excepții și facilități aplicate arbitrar, fără o strategie clară. România ar transmite investitorilor imaginea unei țări în care regulile fiscale se schimbă în funcție de presiuni politice sau conjuncturi temporare.
Contradicție cu eforturile recente de consolidare fiscală – Guvernul a adoptat deja măsuri dificile, inclusiv reducerea unor facilități pentru companii și creșteri de taxe, tocmai pentru a reduce deficitul bugetar. În acest context, scutirea pentru criptomonede ar contrasta puternic cu direcția generală și ar crea sentimentul de inechitate între contribuabili.
Risc de alocare ineficientă a resurselor – Printr-o astfel de excepție, există riscul ca resursele financiare să fie canalizate disproporționat către criptomonede, în detrimentul altor sectoare economice cu valoare adăugată reală.
Contravenirea angajamentelor din PNRR – România s-a angajat prin Componenta 8 – Reforma fiscală să dezvolte un sistem fiscal echitabil, transparent și previzibil. Introducerea unei scutiri punctuale ar fi contrară acestor obiective și ar putea fi percepută negativ la nivel european.
Reacția mediului politic
Decizia președintelui de a retrimite legea în Parlament a divizat clasa politică. O parte dintre inițiatori, în special parlamentari din opoziție, au acuzat Administrația Prezidențială că „ratează o oportunitate pentru dezvoltarea pieței criptomonedelor și pentru atragerea de investiții”.
De cealaltă parte, reprezentanți ai coaliției de guvernare au salutat gestul șefului statului, subliniind că România nu își poate permite derogări fiscale într-un moment în care deficitul bugetar este sub presiune, iar Comisia Europeană monitorizează strict politicile noastre economice.
Pentru investitorii în criptomonede, respingerea scutirii reprezintă un semnal clar că statul român nu este dispus, cel puțin în prezent, să acorde facilități fiscale acestui sector.
Totuși, piața criptomonedelor este una extrem de volatilă, iar impozitarea rămâne o temă sensibilă în întreaga lume. În timp ce unele state, precum Elveția sau Emiratele Arabe Unite, au creat regimuri fiscale prietenoase pentru a atrage capital, altele, precum SUA sau statele din Uniunea Europeană, mențin o fiscalitate strictă pentru a preveni evaziunea și spălarea banilor.
În România, dezbaterea privind modul în care trebuie tratate criptomonedele este abia la început.
