Georgescu Dragos
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a vorbit deschis despre veniturile și beneficiile de care dispune în prezent, recunoscând că încasează două salarii din fonduri publice: unul pentru funcția de ministru și unul pentru calitatea de parlamentar. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „România Politică”, difuzată de Prima News, și au readus în atenția publică tema cumulului de funcții și a avantajelor financiare asociate demnităților publice.
Suma uriașă pe care Radu Miruță, ministrul Economiei, o ia de la stat. Viitorul șef al Armatei Române încasează bani din două locuri
Potrivit propriilor explicații, venitul lunar al lui Radu Miruță ajunge la aproape 23.000 de lei. Mai exact, acesta primește un salariu de aproximativ 12.000 de lei pentru funcția de ministru al Economiei, la care se adaugă indemnizația de parlamentar, în valoare de 10.800 de lei. Demnitarul a subliniat că această situație este permisă de legislația în vigoare și că nu face altceva decât să respecte cadrul legal existent.
În timpul emisiunii, ministrul a explicat că, deși subiectul cumulului de salarii este unul sensibil și adesea criticat în spațiul public, el nu a încălcat nicio regulă. „Iei salariu și de parlamentar și de ministru, așa e legea, că trebuie, că nu trebuie”, a spus Radu Miruță, sugerând că discuția despre moralitatea unei astfel de situații este una separată de legalitatea ei.
Acesta a precizat clar sumele încasate din cele două surse. „Eu încasez 12.000 de lei de la minister și 10.800 de la Parlament, pentru că sunt și membru al Parlamentului”, a explicat ministrul Economiei. În acest context, Miruță a insistat asupra ideii că nu există o alegere personală în privința cumulului de salarii, atâta vreme cât legea permite acest lucru și nu impune renunțarea la una dintre indemnizații.
Pe lângă cele două salarii, ministrul a recunoscut că beneficiază și de decontarea cazării, un alt avantaj prevăzut de legislația pentru demnitarii care nu au domiciliul în București sau care îndeplinesc anumite condiții. Totuși, Radu Miruță a ținut să sublinieze că nu a apelat la toate facilitățile posibile, considerând că unele ar fi exagerate.
El a explicat că are dreptul, teoretic, la cazare decontată atât din partea Parlamentului, cât și din partea Guvernului, însă a ales să beneficieze de o singură formă de decontare. „Nu încasez, că n-am vrut, ce mi s-a părut exagerat. Am dreptul la cazare și de la Parlament și de la Guvern și evident că n-am la două, că nu stau în două cazări”, a afirmat ministrul, încercând să transmită ideea de moderație în folosirea beneficiilor legale.
În prezent, Radu Miruță locuiește într-un apartament situat în sectorul 6 al Capitalei, în zona Iuliu Maniu. Potrivit declarațiilor sale, acesta este același apartament în care locuia și înainte de a ocupa funcția de ministru al Economiei. Demnitarul a explicat că nu a considerat necesar să își schimbe locuința sau să se mute într-o reședință de protocol ori într-un alt imobil pus la dispoziție de stat.
Radu Miruță este propunerea USR pentru postul de ministru al Apărării.
Ce spune Miruță
„La Parlament, măcar e patru ani, la Guvern vedeți că sunt câteva luni, nu se știe ce și cum. Deci, am rămas unde stăteam înainte”, a spus Miruță, făcând referire la caracterul mai stabil al mandatului de parlamentar, în comparație cu cel de ministru, care poate fi mult mai scurt și imprevizibil.
În același registru, ministrul Economiei a folosit o formulare colocvială pentru a-și explica decizia de a nu se muta. „Nu mă mut, ca țiganul cu cortul. Stau unde am stat, într-un apartament în zona Iuliu Maniu, în sectorul 6 și mi-e foarte bine acolo”, a mai declarat el, subliniind că preferă stabilitatea și continuitatea în viața personală.
Radu Miruță nu este doar ministrul Economiei, ci și un nume vehiculat pentru a prelua, în perioada următoare, portofoliul Apărării. Această perspectivă face ca discuția despre veniturile și beneficiile sale să fie cu atât mai relevantă, având în vedere importanța funcțiilor pe care le ocupă sau urmează să le ocupe.
Tema cumulului de salarii în rândul demnitarilor a fost de-a lungul timpului una intens dezbătută în România. Deși cadrul legal permite această practică, mulți critici consideră că ea ridică probleme de echitate și moralitate, mai ales într-un context economic dificil, în care o mare parte a populației se confruntă cu creșterea costului vieții.
Pe de altă parte, susținătorii actualului sistem argumentează că funcțiile publice implică responsabilități multiple și un volum mare de muncă, iar remunerarea corespunzătoare este justificată. În acest context, declarațiile lui Radu Miruță sunt relevante deoarece oferă o imagine clară asupra modului în care legea este aplicată în practică și asupra beneficiilor concrete de care se bucură un demnitar aflat la vârful administrației.
Ministrul a insistat că nu încearcă să ascundă nimic și că toate veniturile sale sunt transparente. Faptul că a discutat public despre salarii și despre decontarea cazării poate fi interpretat ca un gest de deschidere, într-un climat în care încrederea în clasa politică este adesea scăzută.
Totodată, Miruță a lăsat să se înțeleagă că eventualele schimbări privind cumulul de salarii sau beneficiile demnitarilor ar trebui să vină prin modificări legislative, nu prin decizii individuale. În lipsa unor astfel de schimbări, demnitarii se supun regulilor existente, indiferent de percepția publică.
Discuția despre veniturile ministrului Economiei readuce în prim-plan o problemă structurală a sistemului politic românesc: distanța dintre veniturile clasei politice și cele ale cetățenilor obișnuiți. În timp ce un ministru poate ajunge la aproape 23.000 de lei lunar din salarii, salariul mediu sau pensia multor români rămâne la un nivel mult mai scăzut.
Declarațiile lui Radu Miruță oferă, astfel, nu doar informații despre situația sa personală, ci și un punct de plecare pentru o dezbatere mai amplă despre modul în care sunt remunerați aleșii și membrii Guvernului. În lipsa unor reforme clare, această temă va continua să reapară periodic în spațiul public, alimentată de diferențele evidente dintre veniturile demnitarilor și realitatea economică a majorității populației.
În final, cazul ministrului Economiei ilustrează fidel modul în care legislația actuală permite cumulul de funcții și beneficii, dar și tensiunile pe care acest sistem le generează. Rămâne de văzut dacă viitoarele guverne sau parlamente vor decide să modifice aceste reguli sau dacă situații similare vor continua să fie o constantă a vieții politice românești.
