Cunoscutul profesor universitar, analist economic și politician Mircea Coșea s-a stins din viață joi, la vârsta de 83 de ani, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. Dispariția sa marchează un moment de profundă tristețe pentru mediul academic, pentru lumea economică, dar și pentru spațiul public românesc, unde Mircea Coșea a fost, timp de decenii, o voce constantă, lucidă și respectată.
A murit Mircea Coșea. Fostul politician avea 83 de ani
Vestea morții sale a fost primită cu emoție de numeroși colegi, foști studenți, dar și de oameni din afara mediului universitar, care i-au urmărit analizele economice și intervențiile publice. Printre cei care au transmis un mesaj de condoleanțe se numără și deputata AUR Ioana Ramona Bruynseels, care a exprimat public regretul față de dispariția profesorului și a transmis un gând de alinare familiei îndoliate.
Cu doar câteva zile înainte de a se stinge, Mircea Coșea vorbise deschis despre problemele sale de sănătate. Pe 4 decembrie, acesta publicase pe pagina sa de Facebook un mesaj amplu, în care relata experiența unei recente internări la Spitalul Floreasca din București. Mesajul său, scris cu luciditate, sinceritate și cu binecunoscuta sa capacitate de analiză, avea să capete ulterior o încărcătură emoțională aparte.
„Săptămâna trecută am avut probleme de sănătate, ceea ce nu este surprinzător la vârsta mea”, nota profesorul, cu realism și o ușoară notă de ironie fină, specifică stilului său. El preciza că a fost internat la Spitalul Floreasca, la etajul 2, în salonul 227, unde a beneficiat de îngrijiri medicale complexe.
Mircea Coșea a ținut să menționeze rolul decisiv al profesorului doctor Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale, căruia i-a atribuit, cu o formulare sugestivă, meritul de a-l fi „reparat” încă o dată. În același mesaj, analistul economic sublinia că starea sa de sănătate s-a îmbunătățit, dar că experiența trăită în spital i-a oferit ocazia unei reflecții mai ample asupra sistemului medical din România.
„Stimați prieteni, sănătatea este mai bună decât toate, dar uneori ea depinde nu doar de știința medicală, ci și de modul cum aceasta este aplicată”, scria Mircea Coșea, într-o observație care depășea cadrul personal și devenea o concluzie cu valoare generală. El atrăgea atenția asupra faptului că actul medical nu se rezumă doar la competența teoretică, ci și la modul concret în care aceasta este pusă în practică, zi de zi, în relația directă cu pacientul.
În continuarea mesajului, profesorul vorbea despre o categorie profesională pe care o considera adesea insuficient apreciată: asistenții medicali. Experiența sa din salonul postoperatoriu i-a oferit prilejul de a observa, în mod direct, munca acestora, într-un context extrem de solicitant, marcat de durere, stres și vulnerabilitate umană.
„În cazul de față am văzut și am simțit pe propria piele cum știința eminentului profesor s-a aplicat de către o categorie puțin cunoscută a mediului sanitar, aceea a asistenților medicali”, nota el. Pentru Mircea Coșea, această constatare nu era una superficială. Dimpotrivă, venea dintr-o observație atentă, specifică omului de analiză care a fost timp de aproape 60 de ani.
Profesorul descria salonul 227 de la etajul 2 al Spitalului Floreasca drept un salon postoperatoriu cu 10 paturi, în care pacienții se confruntau cu durerile și stresul perioadei de după intervențiile chirurgicale. Chiar și în această situație, el mărturisea că nu a putut renunța la reflexul său profesional de a analiza, de a observa și de a trage concluzii.
„Meseria mea, care timp de aproape 60 de ani mi-a intrat în sânge, nu m-a lăsat ca între branule, perfuzii și colectări să nu «analizez» modul cum funcționează sistemul sanitar”, scria Mircea Coșea, cu o sinceritate care l-a caracterizat mereu. Analiza sa nu era una abstractă, ci bazată pe un „eșantion” extrem de concret: pacienții reali, personalul medical, interacțiunile zilnice, reacțiile în situații limită.
Concluzia la care a ajuns după o săptămână de observație continuă a fost, după cum chiar el o descria, surprinzătoare. „O săptămână, 24 din 24, am asistat la o activitate de excelență”, afirma analistul economic, referindu-se la munca asistentelor medicale din acel salon. În opinia sa, acestea au performat la cel mai înalt nivel, atât din punct de vedere al competenței profesionale, cât și al responsabilității și comportamentului față de pacienți.
Mircea Coșea remarca empatia constantă manifestată față de fiecare pacient în parte, o empatie pe care o considera esențială în actul medical, dar adesea trecută cu vederea în evaluările formale ale sistemului sanitar. El mergea chiar mai departe, afirmând că, dacă nu ar fi părut incompatibil cu ideea de spital, ar fi putut spune că asistentele își practicau meseria „cu eleganță”.
Un pasaj aparte din mesajul său făcea referire la Ziua Națională a României. Internat fiind, profesorul nota că, în acea zi, s-a simțit mândru că este român, nu dintr-un patriotism declarativ, ci dintr-o experiență personală concretă. „De ziua României, fiind pacient, m-am simțit și eu mândru că sunt român pentru că beneficiam de înalta calitate a muncii unor românce: doamnele și domnișoarele asistente medicale”, scria el.
Aceste cuvinte, scrise cu doar câteva zile înainte de moartea sa, au fost recitite ulterior ca un adevărat testament moral. Ele reflectă nu doar spiritul analitic al lui Mircea Coșea, ci și umanitatea sa, capacitatea de a vedea dincolo de statistici și teorii, de a aprecia oamenii și munca lor reală.
Cine a fost Mircea Coșea
De-a lungul carierei sale, Mircea Coșea a fost cunoscut ca un profesor exigent, un analist economic atent la detalii și un comentator care nu evita subiectele incomode. A format generații întregi de studenți și a contribuit constant la dezbaterea publică prin analize clare, argumentate și accesibile. Vocea sa a fost una echilibrată, dar fermă, critică atunci când situația o impunea, dar mereu ancorată în realitate.
Dispariția sa lasă un gol greu de umplut, atât în mediul universitar, cât și în spațiul public. Mesajul său din spital rămâne însă o mărturie a modului în care Mircea Coșea a privit lumea până în ultimele clipe: cu luciditate, cu spirit critic, dar și cu recunoștință față de oamenii care își fac meseria cu devotament.
Pentru cei care l-au cunoscut, l-au citit sau l-au ascultat, Mircea Coșea va rămâne nu doar un nume important al economiei românești, ci și un exemplu de intelectual implicat, atent la realitățile concrete ale societății. Moartea sa încheie o viață dedicată cunoașterii, analizei și dialogului public, dar lasă în urmă idei, observații și lecții care vor continua să fie relevante mult timp de acum înainte.




















