Loredana Ionescu
„Pielea de găină” este una dintre cele mai cunoscute reacții involuntare ale corpului uman. Apare atunci când ne este frig, când ne speriem sau când trăim emoții intense, deși, la prima vedere, pare doar un fenomen curios. În realitate, această reacție are o explicație biologică clară și o origine legată de evoluția umană.
De ce apare, de fapt, „pielea de găină”
Din punct de vedere științific, fenomenul poartă numele de piloerecție și este considerat un reflex vestigial, adică o moștenire rămasă de la strămoșii noștri. În trecut, ridicarea firelor de păr avea un rol important în supraviețuire. Prin zburlescirea blănii, corpul reținea mai bine căldura și, în situații de pericol, crea impresia unui volum mai mare, descurajând potențialii prădători.
La omul modern, care nu mai are o blană densă, acest mecanism și-a pierdut utilitatea practică. Reflexul a rămas însă activ, manifestându-se sub forma micilor umflături vizibile pe piele.
Explicația din spatele acestui reflex al organismului
La nivel fiziologic, piloerecția este produsă de contracția unor mușchi minusculi, numiți arrectores pilorum, atașați de fiecare fir de păr. Atunci când acești mușchi se contractă, firele de păr se ridică, iar pielea capătă aspectul caracteristic. Procesul este controlat de sistemul nervos simpatic și este declanșat de eliberarea de adrenalină, în contexte precum frigul, frica sau șocurile emoționale.
În lumea animală, acest reflex are încă un rol esențial. Blana sau penele ridicate creează un strat de aer izolator care ajută la menținerea temperaturii corpului. În cazul oamenilor, părul este prea rar pentru a produce același efect, motiv pentru care „pielea de găină” rămâne mai degrabă o amintire a trecutului nostru evolutiv.
Un aspect mai puțin cunoscut este că acest fenomen poate apărea și în absența frigului sau a fricii. Trăirile emoționale intense pot declanșa piloerecția, într-un proces cunoscut sub numele de „frisson” sau „fior estetic”. Muzica, scenele din filme sau experiențele artistice puternice pot provoca această reacție, deoarece creierul interpretează inițial stimulii ca un semnal de alertă, eliberând adrenalină, iar senzația se transformă ulterior într-o stare de plăcere și emoție profundă.
Sursa foto: Arhivă
