Loredana Ionescu
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, se va afla astăzi în fața magistraților de la Judecătoria Sectorului 1, într-un proces de mare interes public. Citat în instanță, fostul șef de stat încearcă să recupereze vila de protocol și toate privilegiile care i-au fost retrase după ce a fost declarat colaborator al fostei Securități. Cazul, suspendat o perioadă semnificativă, a fost repus pe rol după ce Curtea Constituțională a României (CCR) i-a dat câștig de cauză într-o chestiune esențială pentru reluarea judecății.
Procesul pentru vila de protocol, reluat după doi ani de pauză
Dosarul în care Traian Băsescu cere restituirea drepturilor sale în calitate de fost președinte a fost suspendat timp de aproape doi ani. Suspendarea a fost motivată de necesitatea unui răspuns din partea Curții Constituționale, căreia instanța inferioară îi adresase o sesizare legată de legalitatea retragerii beneficiilor acordate foștilor șefi de stat.
Judecătorii CCR au decis în final în favoarea lui Traian Băsescu, fapt care a permis reluarea procesului. Prin urmare, astăzi, dosarul se reia la Judecătoria Sectorului 1, acolo unde fostul președinte speră să obțină o hotărâre care să îi restituie toate avantajele pierdute după verdictul legat de colaborarea cu Securitatea.
Ce cere fostul președinte al României în instanță
Traian Băsescu solicită anularea deciziilor prin care i-au fost retrase vila de protocol, mașina oficială, paza oferită de Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și indemnizația lunară prevăzută de lege pentru foștii președinți ai României. Toate aceste beneficii i-au fost suspendate în 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv verdictul de colaborator al fostei Securități.
Fostul șef al statului consideră că retragerea acestor drepturi este nelegală și discriminatorie, întrucât ar contraveni statutului său de fost președinte ales al României și ar fi fost aplicată fără o analiză individuală a circumstanțelor, potrivit Ziare.com.
Decizia CCR, esențială pentru reluarea procesului
Procesul a fost suspendat până la pronunțarea Curții Constituționale, care a analizat constituționalitatea unor prevederi legate de pierderea beneficiilor pentru foștii președinți. Hotărârea CCR a venit în sprijinul fostului președinte, permițându-i reluarea demersurilor juridice pentru recâștigarea privilegiilor pierdute.
Astfel, în baza acestei decizii, Judecătoria Sectorului 1 a repus dosarul pe rol, urmând ca magistrații să analizeze din nou toate argumentele prezentate de echipa juridică a lui Băsescu.
Un alt proces, împotriva SPP, a fost amânat
Pe lângă acțiunea pentru recuperarea vilei de protocol, Traian Băsescu are pe rol și un alt proces, de această dată împotriva Serviciului de Protecție și Pază. Acesta vizează restabilirea dreptului la protecție și pază permanentă, un beneficiu de care toți foștii președinți ai României se bucură în mod tradițional.
Procesul împotriva SPP a fost însă amânat din cauza protestelor din sistemul judiciar, care au dus la reprogramarea mai multor cauze la nivel național. Cu toate acestea, reluarea acestor procese reprezintă pentru fostul președinte un pas important în tentativa sa de a-și recăpăta privilegiile pierdute în urma verdictului privind colaborarea cu Securitatea.
Contextul legal al retragerii beneficiilor
În 2022, după ce instanța supremă a confirmat decizia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Traian Băsescu a fost declarat colaborator al fostei Securități. În baza acestei decizii, Administrația Prezidențială a emis un decret prin care i-au fost retrase drepturile prevăzute de Legea nr. 406/2001, care reglementează statutul foștilor șefi de stat.
Legea prevede că foștii președinți beneficiază de o locuință de protocol, de pază SPP, de mașină oficială și de o indemnizație lunară, însă aceste drepturi pot fi retrase în anumite circumstanțe excepționale. În cazul lui Traian Băsescu, Administrația Prezidențială a considerat că verdictul privind colaborarea cu Securitatea constituie un temei suficient pentru retragerea beneficiilor.
Poziția lui Traian Băsescu
Fostul președinte a contestat constant decizia de a-i fi retrase aceste privilegii, susținând că verdictul referitor la colaborarea cu Securitatea este nedrept și că măsurile ulterioare au avut un caracter politic.
Traian Băsescu a declarat, de mai multe ori, că nu a fost „ofițer sau colaborator al Securității”, iar contactele sale cu serviciile secrete au fost strict în contextul activității de ofițer al Marinei Comerciale, în perioada comunistă. „Am făcut ceea ce era obligatoriu pentru oricine lucra pe nave externe. Nu am făcut poliție politică, nu am turnat pe nimeni”, spunea Băsescu la momentul pronunțării deciziei definitive a Înaltei Curți.
Beneficiile foștilor președinți și tratamentul diferențiat
În România, foștii șefi de stat beneficiază, potrivit legii, de o serie de privilegii menite să le asigure securitatea și un standard de viață adecvat. Printre acestea se numără:
-
dreptul la o locuință de protocol administrată de RA-APPS;
-
dreptul la un autoturism oficial și la șofer;
-
protecția permanentă asigurată de SPP;
-
o indemnizație lunară egală cu 75% din salariul brut al președintelui în funcție.
Retragerea acestor drepturi, în cazul lui Traian Băsescu, a fost o premieră în istoria postdecembristă a României. Niciun alt fost președinte nu s-a confruntat cu o astfel de situație.
Impactul juridic și politic al procesului
Cazul are un impact major, atât din perspectivă juridică, cât și politică. Din punct de vedere legal, o decizie favorabilă lui Băsescu ar putea crea un precedent pentru alți demnitari care s-ar afla în situații similare. Pe plan politic, procesul reamintește una dintre cele mai controversate etape ale carierei sale – momentul în care a fost declarat colaborator al fostei Securități, după decenii în care a ocupat funcții publice de cel mai înalt nivel.
Procesul se desfășoară într-un context sensibil, în care opinia publică este împărțită între cei care consideră că verdictul referitor la colaborarea cu Securitatea a fost corect și cei care cred că fostul președinte a fost tratat nedrept.
Demersurile lui Traian Băsescu pentru recâștigarea privilegiilor pierdute s-au transformat într-o veritabilă bătălie juridică. Fostul președinte, în vârstă de 73 de ani, a apelat la toate căile legale pentru a-și apăra statutul. Avocații săi au argumentat că retragerea drepturilor de protocol a fost aplicată retroactiv și fără o bază legală clară.
De partea cealaltă, reprezentanții Administrației Prezidențiale au susținut că măsura a fost una legală, având în vedere verdictul definitiv al instanței supreme.
Următoarele etape ale procesului
După ședința de astăzi, instanța urmează să stabilească un nou termen pentru continuarea judecății, în funcție de probele depuse și de argumentele părților. Este posibil ca în perioada următoare să fie solicitate documente suplimentare de la RA-APPS, Administrația Prezidențială și Serviciul de Protecție și Pază.
Pentru fostul președinte, reluarea procesului reprezintă o ultimă șansă de a-și redobândi privilegiile pierdute și de a obține, măcar parțial, reabilitarea imaginii sale publice.
Traian Băsescu, care a condus România între 2004 și 2014, rămâne unul dintre cei mai controversați lideri politici postdecembriști. Procesul aflat acum pe rol aduce din nou în atenția opiniei publice relația complexă dintre justiție, memorie istorică și responsabilitatea foștilor demnitari ai statului român.
Sursa foto: Arhivă
