Loredana Ionescu
Scriitorul român Mircea Cărtărescu, considerat și în acest an printre favoriții la Premiul Nobel pentru Literatură, nu a reușit să obțină prestigioasa distincție. Academia Suedeză a decis ca laureatul ediției 2025 să fie autorul maghiar László Krasznahorkai, recompensat pentru opera sa densă, filosofică și apocaliptică, o explorare a limitelor limbajului și a fragilității existenței umane.
László Krasznahorkai, un scriitor al extremelor
Anunțul a fost făcut joi, 9 octombrie 2025, la Stockholm. Cunoscut pentru stilul său narativ complex, frazele lungi și atmosfera sumbră, Krasznahorkai este unul dintre cei mai apreciați autori ai literaturii contemporane. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără „Sátántangó”, „The Melancholy of Resistance” și „Baron Wenckheim’s Homecoming”, volume care au consacrat o viziune literară unică, în care realul și metafizicul se amestecă într-un discurs amplu, adesea considerat hipnotic.
Scriitorul colaborează frecvent cu regizorul Béla Tarr, ale cărui filme, precum „Werckmeister Harmonies”, sunt inspirate direct din operele sale. Criticii îl compară pe Krasznahorkai cu Kafka, Melville sau Gogol, evidențiind capacitatea lui de a transforma experiențele locale în reflecții universale despre istorie, natură, timp și singurătate.
Mircea Cărtărescu, din nou printre favoriți, dar fără trofeu
Pentru al treilea an consecutiv, Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriții la Premiul Nobel, fiind cotat cu șanse mari de publicațiile internaționale și de site-urile de pariuri. Scriitorul român a fost inclus în listele scurte ale analiștilor literari, fiind considerat un autor reprezentativ pentru literatura est-europeană contemporană.
În pofida așteptărilor mari, Cărtărescu a fost depășit de Krasznahorkai, care a convins juriul prin „forța poetică a prozei sale și prin universalitatea temelor abordate”. Decizia Academiei Suedeze confirmă orientarea din ultimii ani către autori europeni cu o operă introspectivă și experimentală.
Speculațiile dinaintea anunțului
Ca în fiecare an, înainte de anunțul oficial, numele potențialilor câștigători ai Nobelului pentru Literatură a fost subiect de intensă dezbatere în presa internațională. În Suedia, unde anunțul este așteptat cu interes aproape ritualic, jurnaliștii și criticii literari au avansat zeci de nume, de la scriitori consacrați la autori mai puțin cunoscuți publicului larg.
„Cred că anul acesta oamenii nu au o certitudine”, declara criticul suedez Jens Liljestrand, explicând că juriul a lăsat deoparte predictibilitatea și a ales din nou un scriitor cu o voce puternică, dar mai puțin comercială. „Premiul tinde să revină unor autori care nu se conformează regulilor pieței literare. Academia alege, de obicei, figuri care provoacă și transformă literatura.”
Înaintea anunțului, principalele site-uri de pariuri literare, precum Ladbrokes, îl cotau la egalitate pe Mircea Cărtărescu și pe László Krasznahorkai, ambii având cote de 10 la 1. Alte nume vehiculate au fost Can Xue, Amitav Ghosh, César Aira și Enrique Vila-Matas, scriitori considerați favoriți în funcție de rotația geografică a premiului.
De ce a mizat lumea literară pe Cărtărescu
Mircea Cărtărescu a fost perceput drept un candidat solid la Nobel datorită recunoașterii internaționale a operei sale și a numeroaselor premii literare primite în ultimii ani. Câștigător al Premiului Literar Internațional de la Dublin (2024), alături de traducătoarea Sean Cotter, pentru romanul Solenoid, Cărtărescu a fost lăudat de critici pentru universul său oniric, dens și profund metafizic.
„Practic – Cărtărescu bifează toate căsuțele”, a spus Puke. „Nu este extrem de faimos, dar foarte faimos în acele cercuri, dacă vreți. Nu este ca statutul lui Tomas Tranströmer – ceea ce îl face mai eligibil, într-un fel. Pentru că le place să surprindă oamenii.”
„Desigur, dacă vrei cu adevărat să crezi că Academia își va asuma un risc, îl vor alege pe [Michel] Houellebecq”, a adăugat Puke. „Va fi o declarație. Cred că ar putea face asta? Absolut, cred. Cred că sunt gata să o facă chiar acum? Probabil că nu, dar i-au dat premiul lui Dylan, nu? I-au dat premiul lui Handke.”
Cu toate acestea, Academia Suedeză a ales să recompenseze un alt scriitor din Europa Centrală, într-o decizie care păstrează interesul pentru literatura estică, dar confirmă totodată imprevizibilitatea premiului.
De ce László Krasznahorkai
Comitetul Nobel a justificat alegerea prin „forța excepțională a limbajului său și modul în care, prin detaliu, extinde limitele percepției literare”. Autorul maghiar este considerat un maestru al frazei-flux și un observator al apocalipsei moderne, transformând disperarea și melancolia în artă.
Opera sa, publicată și tradusă în peste 20 de limbi, explorează teme precum degradarea morală, colapsul civilizației și fragilitatea umană în fața istoriei. În Ungaria, Krasznahorkai este privit drept o figură de referință a literaturii postmoderne, comparabilă cu cea a lui Peter Nádas.
Cum este ales laureatul Nobel pentru Literatură
Premiul Nobel pentru Literatură este decernat anual de Academia Suedeză, care analizează propunerile a peste 200 de autori recomandați de universități, academii și organizații literare din întreaga lume. Selecția finală se face în baza unei liste restrânse, iar deliberările sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.
Premiul are o valoare financiară de aproximativ 10 milioane de coroane suedeze (circa 870 000 de euro) și este considerat cea mai prestigioasă distincție din domeniul literar.
Deși Nobelul i-a scăpat din nou, Mircea Cărtărescu rămâne una dintre cele mai importante voci literare ale lumii. În ultimele decenii, romanele sale – Orbitor, Solenoid, Melancolia, De ce iubim femeile – au fost traduse în peste 20 de limbi și elogiate în marile publicații internaționale.
În 2024, The New Yorker îl descria drept „un Borges al Europei de Est”, iar The Guardian l-a numit „cel mai mare scriitor român în viață”.
Criticii literari consideră că recunoașterea internațională pe care o are îl menține constant în atenția Academiei Suedeze. „Faptul că este mereu printre favoriți arată că Mircea Cărtărescu a devenit deja un reper cultural global. Chiar dacă premiul nu a venit încă, el este, practic, consfințit ca autor canonic”, a comentat criticul literar suedez Jens Liljestrand, potrivit RTV.
Un an dominat de literatura europeană
Decizia din 2025 confirmă tendința Academiei Suedeze de a recompensa literatura europeană introspectivă. În ultimii ani, premiul a revenit unor autori precum Jon Fosse (Norvegia), Annie Ernaux (Franța) sau Olga Tokarczuk (Polonia), ceea ce întărește ideea că Europa Centrală și de Nord continuă să domine scena literară globală.
Astfel, premiul acordat lui László Krasznahorkai consolidează prezența autorilor din regiune în galeria laureaților Nobel, adăugând un nou nume de referință la lista scriitorilor est-europeni care au redefinit literatura universală.
Chiar dacă Mircea Cărtărescu nu a câștigat nici în 2025, nominalizările repetate și recunoașterea internațională îl plasează, potrivit criticilor, printre cei mai importanți candidați viitori ai României la Premiul Nobel pentru Literatură.
Sursa foto: Arhivă
